Voluntarii de la Grădini Urbane Comunitare vor planta în această primăvară peste 100 de specii de plante în grădina de pe acoperiș pe care au înființat-o anul trecut pe terasa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București. Grădinarii urbani au avut un an plin: au plantat 97 de specii în cele patru grădini, dintre care una mobilă, au mobilizat cam 100 de voluntari, au recoltat plantele, au colectat semințele și au pregătit răsaduri. Pentru anul ăsta au planuri mari: să finalizeze grădina de pe acoperiş, să facă o grădină mobilă, un compost comunitar şi să propună administraţiei un proiect pentru acoperişul Casei Poporului. În încercarea lor de a transforma spațiile abandonate din București în grădini de legume, au de combătut mentalitatea autorităților locale care rad toate plantele din spațiile publice.
de Cornelia Gaie (Green Report)
Grupul de acţiune Grădini Urbane Comunitare este coordonat de Laurenţiu Cernat, un tânăr de 33 de ani din Brăila. El a mobilizat numeroși voluntari în jurul lui și au reușit să demareze munca la prima grădină pe acoperiș anul trecut. Au semănat răsadurile şi le-au aşezat într-o încăpere a DGASMB. Pe 2 mai le-au scos afară, dar pe 5 mai a căzut grindină şi unii dintre ei au fost convinşi că nu vor mai recupera nimic din roadele muncii lor. „Dar natura şi-a urmat cursul”, spune Laurenţiu, zâmbind ca unul care ştie un secret, „şi multe plante şi-au revenit.”
După ce au pus hidroizolaţia, au reuşit să facă octogoanele şi au plantat 97 de soiuri: salcâm, vişin, cireş, ulm, nuc, avocado, smochin, corcoduş, păducel, cătină, goji, zmeură, roşii, ardei, vinete, lavandă, crăiţe, gălbenele, pepeni, bostani, salată şi alte numeroase plante. Pe timpul verii, Laurenţiu a trebuit să vină din două în două zile să ude plantele, aşa că anul ăsta ar vrea să instaleze şi un sistem de irigaţie automat. Au rodit plante anuale precum ardeiul, ridichile, roşiile, floarea soarelui, castraveţi, salată, porumb, zorele şi căpşuni. S-au ospătat cu fructele şi au colectat seminţele. Răsadurile pentru anul ăsta le-a pus la el acasă, după ce au făcut un calcul să vadă de câte au nevoie de fapt: anul trecut făcuseră prea multe.
Cu toate că au consumat producţia şi nimeni nu a păţit nimic, Laurenţiu speră ca anul ăsta să poată şi testa într-un laborator legumele, să aibă certitudinea că poluarea aerului din Bucureşti nu afectează grav producţia. Şi-au propus asta de anul trecut, dar nu au găsit încă un laborator care să-i sponsorizeze.
Când au văzut locul prima oară, nu au găsit nici urmă de insecte, se întrebau cine o să se ocupe de polenizare. La scurt timp au venit şi albine, şi fluturi. Un adevărat magnet a fost limba mielului, o plantă care înfloreşte până vara târziu şi are mult polen şi nectar. Anul ăsta vor să construiască şi un hotel în miniatură, adică nişte lemne cu găuri de diferite diametre, care vor atrage diverse insecte.
Anul ăsta vor să monteze un paravânt pe terasă și să facă un solar, unde să transfere şi să ţină răsadurile până în luna mai. În această primăvară, vor pune peste 100 de soiuri. Noua schiţă a grădinii include un vermicompost, un hotel pentru insecte, sistem de irigare automată, un cuptor solar, un dezhidrator solar şi un filtru de apă. De asemenea, printre spaţiile de plantare, vor să pună şi nişte băncuţe, astfel ca locul să fie potrivit pentru ateliere despre grădinărit, permacultură şi gătitul folosind căldura soarelui. Laurenţiu îşi doreşte ca mai mulţi oameni să înveţe ce ar putea face chiar singuri acasă, pe terase sau în curte.
Planuri pe 2015: Grădină mobilă, compost comunitar și legume pe Casa Poporului
Voluntarii mai vor să facă şi o grădină mobilă. Pe prima au făcut-o anul trecut pentru Street Delivery. Au pus în lădiţe diferite plante la care vizitatorii se puteau uita cu lupa, în timp ce stăteau la poveşti despre grădinărit. Anul ăsta vor să facă încă una cu care speră să ajungă în mai multe locuri.
Un alt proiect e compostul comunitar. Vermicompostul se face din resturi vegetale descompuse de râme, care în combinaţie cu nişte bacterii şi alte micro-organisme creează solul fertil. De exemplu, săptămâna trecută Laurenţiu împreună cu voluntarii au tăiat trifoiul alb, pe care l-au lăsat acolo, pe pământ, aşa încât râmele să descompună atât frunzele cât şi rădăcinile care vor muri odată cu tăierea. Crearea solului fertil e un principiu despre care Laurenţiu crede că se omite din agricultura clasică, unde se folosesc îngrăşăminte şi arat, care distrug micro-fauna din sol. Folosind vermicompostul, vor să facă un „ceai” cu rol de îngrăşământ pentru plantele din ghiveci sau din grădini. Acesta va fi dat comunităţii, dar vor face o parte şi pentru vânzare, astfel ca proiectul să se auto-susţină.
Citiţi restul articolului pe Green Report.
Puteţi citi şi:
Grădiniţa verde care îi învaţă pe copii să îşi cultive singuri hrana
Grădini urbane cresc pe acoperişuri în Bucureşti
Un comentariu
Acoperișurile de acest tip pe lângă multiplele avantaje de mediu au un alt mare avantaj: contribuie la implicarea oamenilor în proiecte ecologice și îi constientizează deasemenea că există în orașe atât de multe spații irosite care pot să producă hrană, oxigen și să reducă poluarea.
Noi ca constructori de acoperișuri verzi trebuie să mulțumim acestor “ambasadori” că prin această inițiativă trag niște semnale de alarmă că ar trebui adusă natura înapoi în orașe pentru a avea un mediu de viață cât mai sănătos.
Poate astfel legiuitorii o să urmeze exemplul Franței cu privire la obligativitatea realizării de acoperișuri verzi…