Cercetătorii americani au publicat “Ghidul consumatorilor de carne privind schimbările climatice şi sănătatea”, un manual de 90 de pagini care îşi propune să stabilească un echilibru între poftele culinare ale oamenilor şi grija faţă de mediu.
Ghidul mai sus amintit se sprijină pe analiza modului în care anumite produse şi feluri de mâncare, de la linte la ciosvârte de miel, de la peşte şi cerealte, la produse lactate şi legume, afectează mediul, lupta împotriva încălzirii globale şi sănătatea umană, informează Discovery News. Cercetarea a fost realizată de organizaţia non-profit Environmental Working Group din Washington D.C. în colaborare cu CleanMetrics Corporation duin Portland, Oregon, şi a calculat amprenta de carbon a fiecărui produs alimentar în funcţie de emisiile cu efect de seră generate înainte şi după ce aceste produse părăsesc fermele în care sunt crescute. Au fost luate în calcul şi pesticidele şi îngrăşămintele folosite la obţinerea nutreţului pentru animale, creşterea acestora din urmă, procesarea, transportul şi prepararea produselor finale, precum şi debarasarea resturilor rămase după festin, o sursă majoră de emisii cu efect de seră şi poluare.
În urma analizei s-a constatat că unul dintre cei mai huliţi duşmani ai mediului, carnea, învinge la aproape toate categoriile luate în calcul. O veste proastă în condiţiile în care americanii mănâncă mai multă carne decât majoritatea ţărilor dezvoltate (cu 60% mai mult decât europenii), iar oamenii din middle-class-ul ţărilor cu economii emergente, în frunte cu China, îi ajung rapid din urmă. Carnea de miel s-a dovedit a fi cel mai mare poluator, generând aproape 40 de kilograme de CO2 la fiecare kilogram consumat. Pe locul doi s-a clasat carnea de vită, cu emisii de 27 kg de dioxide de carbon pe kilogram. Din altă perspectivă, a mânca o felie de 110 grame de miel înnăbuşit înseamnă a conduce o maşină de dimensiune medie preţ de 21 de kilometri. Aceeaşi cantitate de carne de vită înseamnă jumătate din această distanţă. Dacă o familie de patru persoane ar renunţa la friptură o dată pe săptămână, ar fi ca şi cum n-ar mai ieşi cu maşina trei luni.
Următoarea pe lista produselor cu cel mai mare impact asupra mediului şi a climei este brânza, în mare parte din cauza cantităţilor uriaşe de lapte necesare pentru producerea ei. Carnea de porc, somonul din crescătorii, puiul şi curcanul sunt la egalitate, însă porcii – a căror carne este consumată cel mai mult la nivel mondial, China acaparând jumătate din consumul global – sunt liderii unei categorii separate când vine vorba de impactul asupra mediului. Mai ales revărsarea deşeurilor provenite de la aceste animale în apa proaspătă şi chiar şi în oceane este problematică. Mai deprate, resturile de mâncare sunt responsabile pentru o cincime din emisiile de carbon asociate cărnii (al cărui consum a crescut de la 70 de milioane de tone în 1960 la 300 de milioane de tone în zilele noastre) şi lactatelor în SUA, însă nici alte ţări bogate nu sunt cum mult în urmă la acest capitol. De aici se conturează un sfat: nu cumpăraţi mai mult decât mâncaţi!
Concluzia analizei nu este deloc surprinzătoare: legumele, şi mai ales lintea, sunt cele mai prietenoase cu mediul şi mai sănătoase, la fel şi carnea, ouăle şi lactatele certificate ca fiind organice. De cealaltă parte, carnea consumată în exces atrage cu sine afecţiuni cardiace, diabet şi obezitate. E cam greu de ales între o fleică şi un copac care nu-ţi potoleşte setea carnivoră, dar poate că unii dintre noi vor găsi voinţa necesară, măcar o dată pe săptămână.
Foto: Flickr/modomatic