Am tot scris pe TOTB despre cantităţile gigantice de hrană care ajung în fiecare an la gunoi, precum şi despre refuzul celor mai multe supermarketuri din România de a folosi în scopuri mai bune munţii de mâncare expirată care ajung la gunoi. Toate informaţiile pe care le avem însă nu prea par să-i ajute pe oameni să fie mai cumpătaţi şi mai solidari. Ne încăpăţânăm totuşi să mai invocăm un studiu recent realizat de Naţiunile Unite, despte costurile nevăzute ale risipei mondiale de hrană.
Din raportul pe care-l puteţi consulta într-un rezumat extins aici, spicuim câteva date care ar trebui să ne pună numaidecât pe gânduri şi să ne împiedice să alunecăm cu prima ocazie în nonşalanţa consumului excesiv.
- Anual, cantitatea de apă consumată pentru hrana irosită echivalează cu debitul pe un an al râului Volga, cel mai lung râu european.
- Hrana aruncată la gunoi ocupă în mod inutil o suprafaţă de 1,4 miliarde hectare, echivalentul Chinei, alături de Mongolia şi Kazahstan.
- Hrana irosită este una din sursele principale pentru emisia gazelor de seră, echivalentul său situându-se imediat după SUA şi China, cei mai mari emiţători mondiali de gaze de seră.
- Costurile economice ale hranei care ajunge la gunoi se ridică anual la 750 miliarde de dolari. Zece centre importante ale lumii sunt responsabile pentru 50% din risipa totală de hrană, printre ele numărându-se America Latină, unde sectorul de carne iroseşte circa 80% din totalul de carne ajunsă la tomberon. Asia, la rândul ei, este responsabilă pentru cea mai mare risipă de cereale, dintre care orezul reprezintă o mare problemă, dat fiind nivelul ridicat de emisii de metan. În ceea ce priveşte legumele, cele mai multe ajung la gunoi în Asia, Europa şi Asia de Sud şi de Sud-Est.
“Cu toţii, de la fermieri şi pescari, până la producători de alimente şi supermarketuri, guverne naţionale şi locale, precum şi consumatori individuali, trebuie să facem schimbări la fiecare verigă a lanţului hranei umane, pentru a preveni în primul rând risipa de hrană, pe care s-o refolosim sau reciclăm atunci când putem,” a declarat José Graziano da Silva, directorul general al FAO – Food and Agriculture Organization, din cadrul Naţiunilor Unite. “Pe lângă imperativul problemelor de mediu, există şi un imperativ moral,” a mai precizat da Silva, “atâta vreme cât pur şi simplu nu ne putem permite ca o treime din totalul hranei pe care îl producem să ajungă la gunoi, în vreme ce 870 de milioane de oameni suferă zilnic de foame.”
Foto: Seamepost.com