VIDEO Protest: Un francez a călătorit 3.000 km prin Europa, mâncând numai din gunoaie

0

Baptiste Dubanchet are 25 de ani şi pe 15 aprilie a început o călătorie mai puţin obişnuită prin Europa: parcurgând 3.000 de kilometri, tânărul a consumat numai alimente găsite la gunoi, pentru a atrage atenţia asupra uriaşei risipe de hrană. Pe site-ul său, La Faim du Monde (Foamea lumii), activistul a ţinut un jurnal de drum detaliat, documentându-şi dieta prin toate ţările parcurse.

 

baptiste-dubanchet.si

 

“În această călătorie, mă bazez doar pe hrana menită să ajungă la gunoi, fie în hoteluri sau restaurante, fie în băcănii, supermarketuri şi pieţe, pentru a denunţa risipa de hrană,” spune Dubanchet, care a traversat deja pe bicicletă Luxemburg, Belgia, Olanda, Germania şi Republica Cehă, având ca destinaţie finală Polonia. Odată ajuns într-un oraş nou, tânărul merge în căutarea unor supermarketuri sau brutării, de unde cere alimente ce urmează să fie aruncate. Însă numai la unu din zece magazine primeşte de mâncare, atâta vreme cât produsele destinate pubelei nu sunt considerate sigure pentru consumator.

Astfel, francezul porneşte de unul singur în căutarea mâncării, prin tomeroanele magazinelor sau ale restaurantelor. “Chiar nu credeam că risipim atât de multă mâncare,” scrie tânărul pe blogul lui de călătorie. “Chiar şi când ştii că se aruncă mâncare, e surprinzător să deschizi un container şi să găseşti o mulţime de cartofi, fructe, iaurturi; uneori pubele de 500 sau 1.000 de litri sunt pline-ochi cu lucruri încă bune de mâncat.” Cu toate acestea, magazinele preferă să arunce mâncarea decât s-o ofere şi, chiar şi atunci când o aruncă, protejează pubelele încuiate spatele gardurilor, multe din ele dublate de sârmă ghimpată.

 

food2

 

De-a lungul călătoriei, Dubanchet a observat şi diferenţele culturale ale percepţiei legate de consumul hranei din gunoaie: dacă în Franţa a găsit cele mai multe supermarketuri dispuse să-i ofere alimente ce urmau să fie aruncate, în Cehia a întâmpinat cele mai mari probleme. “Acolo, oamenii pur şi simplu nu înţeleg acest concept. Asociază mâncarea aruncată cu oamenii fără adăpost. În cele din urmă, am primit mai multă pâine veche de la o brutărie, de care am tras cinci zile,” spune francezul.

Pentru a-şi face mesajul auzit, activistul opreşte la şcolile întâlnite la fiecare 60 de kilometri din drumul său, unde le vorbeşte copiilor despre energii regenerabile şi despre consumul excesiv. Dubanchet e de părere că, dacă am irosi mai puţină hrană, ar exista mai multă mâncare pentru nevoiaşi, poluarea ar fi diminuată, iar preţurile alimentelor ar scădea. “Ce m-a motivat să construiesc acest proiect este, probabil faptul că am văzut sărăcia cu care se confruntă populaţiile vulnerabile, cel mai adesea tratată cu indiferenţă de ţările dezvoltate,” spune călătorul protestatar.

 

baptiste-dubanchet-1

 

Demersul lui nu este însă singular: dincolo de amploarea pe care fenomenul freeganismului a luat-o în lume, cauza risipei alimentare îşi găseşte din ce în ce mai mulţi aliaţi. Recent, un tânăr din San Diego a făcut experimentul de a mânca timp de o săptămână numai din gunoaie. La finalul experimentului, a şi prezentat “21 de reţete delicioase din gunoaie”, îndemnând oamenii să reflecteze mai mult la felul în care aleg să consume.

 

 

Freeganismul este o alegere de viaţă diferită, care înseamnă, declarat, un protest faţă de societatea consumeristă modernă şi de politicile economice care urmăresc exclusiv profitul, care seacă planeta de resurse şi distrug mediul. Un freegan (se mai întâlneşte şi termenul „freeganian”) va alege să trăiască participând cât mai puţin la tot ceea ce înseamnă economia convenţională şi societatea de consum. Comunitatea freegană crede în „generozitate, grijă socială, libertate, cooperare şi împărţirea resurselor”, ca reacţie faţă de caracteristicile societăţii moderne de consum, adică „materialism, competiţie, conformitate şi lăcomie”. Freeganismul este un „boicot total al sistemului economic în care profitul eclipsează etica. Noi evităm să cumpărăm lucruri, pentru că am realizat că, orice am cumpăra, am susţine metodele deplorabile ale economiei actuale – distrugerea mediului, violarea drepturilor omului, abuzul asupra animalelor. Problema nu constă în câteva corporaţii, ci în întregul sistem”, explică reprezentanţii comunităţii freegane din New York, SUA. Pornind de la această ideologie anti-consumeristă, freeganii recuperează bunuri şi produse aruncate de restul societăţii şi le refolosesc sau le donează mai departe celor care au nevoie de ele.

Sursa: RT

Puteţi citi şi:

Ce alimente pot fi consumate după exprirarea termenului de garanție

Paradox românesc: Oameni care mor de foame și tomberoane pline cu mâncare

Cum trăiește o familie din Germania aproape fără niciun ban

Fenomenul de foodsharing ia avânt în Germania

Restaurantul-băcănie care servește mâncare expirată

Ce pierderi aduce anual uriașa risipă de hrană


Leave A Reply