VIDEO Poziția Chevron față de operațiunile sale din România în 2012. Protestele continuă

“Înțelegem îngrijorările legate de producția de gaze naturale din șisturi în România și credem că după ce Chevron va prezenta datele exacte rezultate în urma studiilor, românii vor înțelege că gazele naturale provenite din șisturi reprezintă o sursă curată de energie și că pot fi produse cu responsabilitate și în siguranță”, a declarat într-un comunicat Tom Holst, Country Manager Chevron pentru România.

 

 

„România produce gaze naturale și petrol de mulți ani. Aceleași tehnici, perfecționate de peste 100 de ani în exploatarea clasică, vor fi folosite pentru a se determina dacă țara poate reduce substanțial importurile de gaze naturale. Compania Chevron este hotarâtă să creeze locuri de muncă pentru români, să genereze venituri pentru stat, să protejeze mediul înconjurător și să ajute comunitățile locale unde operează,” a adăugat Holst, cu referire la activitatea companiei în România din acest an.

„Ca să fiu foarte clar, până acum nu a avut loc niciun fel de forare de explorare și va trebui să mai treacă câțiva ani până vom ști cu adevărat care este valoarea acestei oportunități” spune Holst. „Multe dintre guvernele din întreaga lume, inclusiv cel din România, și-au exprimat interesul pentru explorarea de gaze naturale, cu condiția ca acest proces să poată fi realizat în siguranță și cu responsabilitate. Compania Chevron este pregatită să ajute România să descopere noi resurse de energie, cu potențial semnificativ, la nivel național.”

„În județul Vaslui, Chevron va executa în 2012 numai lucrări de explorare prin tehnologii convenționale. ”

„De asemenea, în ceea privește anul 2012, este important de subliniat ca Chevron nu a avut și în continuare nu are în plan nicio lucrare de foraj, de nicio natură, în județul Constanța. Singura activitate pe care Chevron o va întreprinde până la sfârșitul anului va fi un studiu standard de fizică a pamântului, similar cu celelalte studii făcute până acum în România. Un astfel de studiu va fi realizat cu scopul de a evita zonele de patrimoniu cultural, orașele și satele, cât și habitatele de interes ecologic. Abia după ce vom încheia acest studiu va fi luată în considerare forarea unei sonde de explorare standard, similară sondelor convenționale existente în România. Chevron are în vedere un eventual proiect de exploatare abia după activitatea de explorare care se va întinde pe durata a cinci ani,” explică directorul Chevron pentru România.

„Înțelegem importanța transmiterii de informații atât despre tehnologiile de explorare, care sunt standard pentru industria de petrol și gaze, cât și despre tehnologiile pentru eventuala exploatare a gazului natural din formațiuni de șist, care sunt noi pentru România, dar care au fost aplicate în deplină siguranță în multe alte locuri din lume în ultimii șaizeci de ani,” a adăugat Holst.

„În perioada rămasă din acest an, compania Chevron este hotărâtă să se concentreze pe asigurarea unui dialog cu publicul larg și cu autoritățile, pentru a clarifica atât subiectele care îi preocupă, cât și beneficiile asociate acestei surse curate și eficiente de energie,” arată el în încheierea comunicatului transmis presei.

Protestatarii cer în continuare un moratoriu

În acest timp, opozanții proiectelor de extragere a gazelor de șist continuă protestele atât la București, cât și în zona perimetrelor pentru care compania Chevron a obținut acorduri petroliere. La Bârlad, localnicii au dat dovadă de multă implicare civică, adunându-se în număr de peste 4.000, potrivit celor mai multe estimări, în oraș, unde au mărșăluit împotriva distrugerilor de mediu pe care le presupune explorare prin folosirea metodei de fracturare hidraulică.

În București, la sfârșitul săptămânii trecute, a avut loc un nou protest în Piața Universității, unde protestatari de toate vârstele au strigat sloganuri împotriva Chevron și guvernului, complice la distrugerile de mediu ce ar urma să aibă loc în zona Bârladului și în Dobrogea.

Bucureștii au protestat, de asemenea, și în fața Ambasadei Statelor Unite la București, cu această ocazie înmânând ambasadorului o scrisoare deschisă în care și-au exprimat opoziția față de proiectele Chevron. Aceștia au cerut ambasadorului să susțină un moratoriu privind exploatarea gazelor de șist în România până la elaborarea unui raport privind impactul de mediu, inclusiv până la finalizarea raportului Agenției americane pentru Protecția Mediului pe această temă.

Exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase prin metoda fracturării hidraulice este o metodă contestată de specialişti din cauza riscului ridicat de poluare asupra mediului cauzat de:

–  utilizarea unui fluid compus din apă, nisip, circa 596 substanţe chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute astăzi ca fiind cancerigene) aflate în 900 de produse chimice, aditivi şi alte substanţe cu efecte necunoscute ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicaţii majore pentru agricultură, acvacultură şi zootehnie;

–  creşterea rapidă a gradului de poluare a apelor freatice (pânze acvifere cuprinse între 0 şi 50 m):

–  poluarea progresiva şi iremediabilă a acviferelor de medie şi mare adâncime (50 – 250 m);

–  utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj din care se va extrage gazul de şist, ceea ce va conduce la scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare urmată de secarea acestora;

–  scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km² la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport);

– riscul extrem de ridicat de contaminare a terenurilor agricole;

–  poluarea sonoră în arealul în care se vor face exploatările datorită echipamentelor de foraj şi pompelor de putere foarte mare care vor injecta şi extrage fluidul în/din sondă;

–  poluarea sonoră şi a aerului pe traseul dintre exploatări şi punctele logistice de preluare a materialelor şi descărcare a gazelor;

–  traficul extrem de dificil ţinând cont de gabaritul şi numărul extrem de mare al utilajelor cu care se va lucra;

–  creşterea rapidă a gradului de deteriorare a infrastructurii traversate;

–  mobilizarea, alături de gazul extras a unor substanţe radioactive şi a altor substanţe cu efect de seră care oricât de sigure ar fi echipamentele de transport şi stocare a fluidului extras vor fi eliberate în atmosferă;

– disconfort seismic ridicat în zonele de exploatare datorat zecilor/sutelor de seisme provocate;

– risc seismic asociat prin creşterea numărului de cutremure dar şi apariţia unor cutremure locale;

–  incidenţa crescută a cazurilor de îmbolnăviri atât pentru oameni cât şi pentru animalele în condiţiile deteriorării calităţii apei, aerului şi suprafeţei solului;

–  depopularea rapidă a zonelor din vecinătatea exploatărilor.

Imagini de la protestul din fața Ambasadei SUA

Foto: Vlad Ursulean