Nu vrem exploatarea gazului de șist în România: Scrisoare deschisă către primarul Bârladului

5

Domnule Primar Constantin Constantinescu, Vă adresăm această scrisoare  deschisă ca urmare  a discuţiilor apărute în presă şi în rândul cetăţenilor din oraşul Bârlad despre procesele de prospecţiune si exploatare a gazelor de şist demarate sau aflate in curs de demarare în perimetrul Bârlad. Prin această scrisoare ne arătăm ingrijoraţi faţă de poziţia dumneavoastră privind problema exploatării gazelor de şist, publicată în data de 2 februarie in ziarul «Vremea Nouă».

 

via Grupul Nu vrem exploatarea gazului de șist în România

 

Consideram ca nu este momentul pentru exploatarea acestor resurse naturale avand in vedere procedurile si tehnicile folosite. In acest sens, dorim să vă aducem la cunostinţă câteva informaţii despre procesul şi istoricul extragerii gazelor de şist şi despre consecinţele asupra mediului inconjurător. De asemenea vă oferim şi câteva sugestii care ar întări democraţia in oraşul Bârlad. Puterea este a cetăţenilor, de aceea este necesar ca vocea lor sa fie auzită în această problemă.

Câteva informaţii despre gazele de şist

Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scazut de permeabilitate. Pentru a putea extrage  gazele de şist este necesara folosirea unei metode numită fracţionare hidraulică / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa (Cornwell University, The Environmental Protection Agency) au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă. Motivele sunt enumerate mai jos.

Tehnologia folosită

Fracţionarea hidraulică este singura metodă de extragere a gzelor de şist în acest moment. Sonda este întinsă vertical, apoi orizontal, la o adâncime de 3-6 km. Rocile sunt despícate artificial, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru foraj. Sub o presiune imensă (1000 atm) o medie de 60 de milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare lovitură in sol,apa amestecta cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Comisiei Europene[1], datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică. Conform unei liste oferite de New York State lista conţine:

  • 58  de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
  • 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
  • substanta (Naftalină bis (1-metiletil)) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
  • 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
  • 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
  • 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
  • 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină

clorhidrat;

  • 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
  • 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

 

Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol. Apa rămasă este retrasă şi turnată în iazuri existând riscul să se scurgă în apa subterană. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de crabon. Produsele chimice se conecteză cu elementele radioactive (precum radiul si uraniul) din sol şi apoi le aduc la suprafaţă. Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz conveţional timp de decenii).

Metoda de explorare a gazelor de şist bituminos nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora.

Pentru foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! De asemenea, pe lînga chimicale toxice, apa reziduală conţine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radon derivate din straturile subterane. Apa folosită NU POATE fi purificată!

Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:

  • Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
  • Soluri toxice şi radioactive;
  • Poluarea aerului;
  • Cutremure şi alunecări de teren;
  • Cancer şi boli incurabile pentru oameni;
  • Distrugerea florei şi a faunei;
  • Infrastructură distrusă şi poluare fonică.

Boli

S-a studiat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este creştere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în creştere.

Experienta externă

În anul 2010 SUA a încetat producţia de gaze natural de şist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio şi Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autorităţile de control au raportat 250 de încălcări ale reglementărilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apă subteran fiind contaminat pe o suprafaţa de 23 km pătraţi. Interdicţia temporară a tehnologiei a fost aplicată în 15 state şi 67 de oraşe din SUA. În data de 08.12.2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a dezvăluit rezultatele lor de cercetare, care arată că tehnologia de extracţie a gazului de şist este cauza poluării apelor subterane în zonele studiate.

În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de şist, ca urmare a numeroaselor proteste de către cetăţeni.

În iulie 2011, după numeroase proteste civile, Franţa a devenit prima ţară care a interzis fracţionarea hidraulică prin lege. A încetat toate concesiile pentru companiile care folosesc această metodă.

În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat toate explorările şi producţia de gaz de şist din cauza a mai mult de 50 de cutremure provocate de astfel de fântâni în ţinutul Lancashire.

În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea şi extracţia de gaze de şist, după numeroase proteste în mai multe oraşe ale ţării, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua ţară dupa Franţa care a interzis complet exploatarea gazelor de şist.

În zonele dens populate din Canada şi Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind producţia de gaz de şist.

În Germania, după contaminarea ireversibilă a solului şi a apei într-un perimetru de mare anvergură în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analiză de mediu. S-a detectat benzen în apă (de 6 ori peste medie) şi în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care există exploatări ale gazelor de şist.

Domnule Constantin Constantinescu, având în vedere faptul că reprezentaţi interesele cetăţenilor oraşului Bârlad, vă rugăm să solicitaţi toate documentele şi studiile necesare pentru a avea cât mai multe informaţii despre acest proces care ar putea pune în pericol viaţa locuitorilor oraşului Bârlad şi a comunităţilor rurale din zona suburbană.

Va rugăm să ne oferiți nouă și tuturor locuitorilor direct afectați de această situație, ajutorul dumneavoastră pentru a crește nivelul de transparență și pentru a avea o informare corectă în rândul cetățenilor.

Următorul pas firesc care trebuie făcut este să informaţi corect comunitatea bârlădeană, pe baza studiilor efectuate, şi sî sprijiniţi iniţiativele societăţii civile de a organiza dezbateri pe fondul acestui subiect.

Domnule primar, ce îşi doresc bârlădenii? O creştere economică care ar presupune apă contaminată, soluri toxice şi radioactive, poluarea aerului, cutremure, creșterea posibilităţii îmbolnăvirilor de cancer, fauna distrusă nu reprezinta o soluție.

În încheiere, salutăm Strategia de dezvoltare a oraşului Bârlad, 2009-2020, strategie care nu are în vedere exploatarea gazelor de șist.

 

Semnatari:

Asociaţia Vira Bârlad

Bogdan Pălici

Vlad Cătuna

Valentin Borş

Matei Budeş

Dana Popa

Razvan Goga

Cezar Stefan Pălici

Andrei Craciun

Ong GTE Romania

Bulgarians in London – Initiative for a better Bulgaria

Paul Dumitriu

Stefan Irava

Bogdan Popa

Miron Constantin

Silviu Butunoi

Carmen Diaconu

Alexandra Podoleanu

Carabat Cristina

Ana Maria Dragomir

Stefan Nechita

Teodora Andreea Ceapa

Elena Irava

Cristina Canepa

Georgeta Elisabeta Ionescu

Livia Manole

Catuna Maricica

Miruna Antonescu

Andrei Iliescu

Adina Apur

Dan Timofte

Alina Vizitiu

Elena Vizitiu

Hotnogu Veronica

Hotnogu Ion

Hotnogu Dorin

Sincu Sorina

Sincu Liliana

Sincu Costel

Apur Veta

Apur Valentin

Mihai Vasiu

Marius Gianni Chitiga

Brosteanu Mariana

Roman Constanta

Mihai Ion

Mihai Elena

(lista semnăturilor rămâne deschisă)

 


5 comentarii

  1. La Cernavoda nimic? Vreti cutremur sub centrala?

    Tin sa va reamintesc ca in Dobrogea avem o centrala nucleara aflata in apropierea (Capidava <20 km distanta fata de Cernavoda, Adamclisi <50 km, ) unor zone vizate pentru explorari prin fractionare hidraulica. Nu cred ca ne permitem cutremure induse de om in aceasta zona. Reacoarele CANDU de la Cernavoda (PHWR) sunt cu coeficient de vid pozitiv, ceea ce inseamna ca reactia nucleara poate s-o ia razna in cazul unui accident cu pierderea agentului de racire.

  2. Pingback: Protest la Londra pentru interzicerea exploatării gazelor de șist | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Fracking România: de la Bârlad la Băile Felix, via Bruxelles | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Scrisoarea unui american din Ohio, „the fracking state” | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply