Asociaţia O Masă Caldă, care pregătește hrană caldă pentru oameni fără posibilități financiare în mai multe orașe din țară, a dezvoltat aplicaţia ShareFood din dorinţa de a crea o reţea de donatori şi beneficiari de hrană din cadrul unei comunităţi, contribuind astfel la reducerea risipei alimentare.
“De când am lansat programul O Masă Caldă, în urmă cu aproape 5 ani, ne-am asumat ca obiectiv și combaterea risipei de hrană. Până acum, acest obiectiv a fost integrat în modul în care facem cumpărături pentru bucătăriile în care gătim beneficiarilor noștri, timp în care ne-am construit o rețea de producători de hrană (restaurante, magazine mici și mari, producători, firme de catering) care doresc să contribuie la acoperirea mai bună a nevoii de hrană în comunitate, dar și de beneficiari (ONG-uri, centre de zi sau centre de găzduire permanentă, instituții care oferă servicii sociale). Astfel, această aplicaţie a venit firesc, ca o extindere a activităţilor noastre”, George Jiglau-Labunet, membru fondator Asociaţia O Masă Caldă.
Aplicaţia se adresează persoanelor juridice din zona alimentaţiei publice, organizare evenimente ş.a. (firme de catering, restaurante, hipermarketuri care comercializează mâncare caldă etc), care doresc să doneze mâncarea rămasă neconsumată. Beneficiarii pot fi asociaţii/organizaţii/instituţii care au ca scop susţinerea persoanelor defavorizate din cadrul unei comunităţi, fiind incluşi aici copii, tineri şi persoane cu o situaţie materială precară, şomeri, vârstnici şi persoane fără adăpost, persoane abandonate, familii cu venituri mici etc.
ShareFood este disponibilă la nivel național pentru device-uri cu sistem de operare Android. Printre primii care au deschis cont de beneficiar se află Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Cereri de validare conturi de donatori şi beneficiari au venit până acum din Cluj-Napoca, Bistrița şi Târgu Mureș. Asociaţia O Masă Caldă are sediul în Cluj-Napoca, dar are activităţi şi în Bucureşti, Bistriţa, Satu Mare, Adjud şi Constanţa, unde asigură în jur de 900 de porţii de mâncare săptămânal.
Risipa alimentară este o realitate demonstrată de cifre şi experimentată de fiecare persoană în parte. Un raport al Uniunii Europene arată că cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării (53%), la care se adaugă 19% din procesarea alimentelor şi 12% din serviciile alimentare. Chiar dacă România nu deţine date oficiale cu privire la risipa alimentară, nu înseamnă că ea nu există.