România cheltuie şi risipeşte mai mult ca Franţa şi alte ţări europene

0

Rezultatele studiului privind risipa de hrană în România pe lanţul de distribuţie, de la producători şi importatori la consumatorii din mediul urban, prezentate în  cadrul dezbaterii „România  împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?” arată că cele mai mari pierderi alimentare se realizează la nivelul consumatorilor, fiind de 3-4 ori mai mari decât în alte state europene. Valorificarea acestor pierderi se poate face doar prin înlăturarea barierelor de natură legislativă, logistică şi morală, identificate de EPC Consultanţă de Mediu în cadrul studiului realizat pentru Asociaţia MaiMultVerde.

Conform sondajului realizat de EPC Consultanţă de Mediu pentru Asociaţia MaiMultVerde în rândul consumatorilor din mediul urban, aproximativ 50% dintre români cheltuie cca. 40% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Din punct de vedere financiar, în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3–4 ori mai mari, comparativ cu alte state europene unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franţa – 14%, Elveţia – 10%).  Cea mai mare pierdere alimentară se realizează la nivelul consumatorilor, unde 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente.

Deşi România a devenit a cincea ţară în care există o lege pentru reducerea risipei alimentare, valorificarea surplusului alimentar este problematică din cauza mai multor tipuri de bariere. La nivelul producătorilor şi procesatorilor, principalele bariere care îngreunează valorificarea surplusului sunt lipsa fiscalizării donaţiilor şi birocraţia cu privire la modalităţile actuale de valorificare. La nivelul beneficiarilor, inexistenţa unei legi care să reglementeze sponsorizarea în produse, precum şi a unei reglementări prin care produsele care nu prezintă pericol pentru consum să poate fi distribuite şi după expirarea termenului de garanţie reprezintă principala piedică pentru valorificare. Totodată, pe lângă barierele legislative, au fost identificate bariere de natură logistică, ceea ce ar face necesară crearea de reţele active de distribuţie a surplusului de alimente, şi bariere etice sau morale ce ţin de conştientizarea efectelor risipei aliemnatare atât pe sectorul de producţie, cât şi la consumatori.

În cadrul dezbaterii „România  împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?”, organizată de MaiMultVerde cu scopul de a disemina rezultatele studiului şi de a dezbate Legea privind reducerea risipei de alimente, recent adoptată şi promulgată, reprezentanţi ai producătorilor, procesatorilor, marilor retaileri, cât şi potenţiali beneficiari ai legii (Crucea Roşie, DGAS, Patriarhia Română) şi-au exprimat punctul de vedere care să contribuie la trasarea unor direcţii de acţiune pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii.

„În elaborarea normelor metodologice trebuie să fie bine reprezentate toate interesele. Sectorul de afaceri își articulează foarte bine interesul: profitul companiei trebuie să rămână intact. Când s-a discutat despre cine suportă costurile cu reducerea risipei la nivelul producătorilor, distribuitorilor și comercianților, am văzut că pun problema în termeni de creștere a prețurilor sau reducere a bugetelor pentru ONGuri (care oricum sunt constituite din sume pe care altfel le-ar plăti sub formă de impozit). În condițiile în care sectorul comercial ar prefera să vadă această lege îngropată, mi se pare extrem de important ca sectorul social și organizațiile de mediu să se facă auzite.”

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (Ce-Re).

Elaborarea unor norme metodologice de aplicare a Legii privind diminuarea risipei alimentare, clare şi concise, precum şi armonizarea prevederilor acesteia cu normele Codului fiscal reprezintă una dintre recomandările venite ca urmare a Studiului privind risipa de hrană în România, pe lanţul de distribuţie, de la producători şi importatori la consumatorii din mediul urban.

„Normal că legea este perfectibilă, normal că este doar un prim pas pe acest lung drum pe care îl avem în faţă. Vă spuneam însă că nu suntem singuri pe acest drum (…), subiectul a fost foarte bine prins în mass-media care a avut un rol extraordinar de bun în a propaga mesajul mai departe şi de a informa populaţia. Îmi dau seama că nu poate să fie o lege care să bucure pe toată lumea, trebuie să găsim acel punct de echilibru în care înţelegerea faptului că risipa alimentară este o problemă mondială, iar soluţiile nu pot veni decât de la noi. Soluţiile există pe întreg lanţul, de la producător la consumator, iar ceea ce trebuie să facem noi este să încurajăm aceste soluţii şi pe oamenii care fac lucruri concrete. Cred că rezultatele se pot vedea în cel mai scurt timp.”

Florin Alexe, deputat PNL, iniţiatorul Legii privind diminuarea rispei alimenatare.

Din perspectiva beneficiarilor, colaborarea dintre mediul nonguvernamental şi industrie este dificilă, după cum a declarat Simon Suitner din partea Asociatiei SOMARO-Magazin Social:

Dorim sa le mulţumim companiilor care de ani de zile colaborează cu noi pentru a găsi soluţii. Dar, experienţa noastră arată că pentru majoritatea companiilor din sectorul agroalimentar subiectul nu este văzut ca o provocare reală, respectiv o problema morala. Nu sunt căutate soluţii prin colaborare cu ONG-urile sau prin acțiuni proactive. Mai mult, pentru societatea civilă este foarte greu să ia parte la discuţii pentru a găsi soluţii în legatură cu această dilemă morală

Markus Hurschler, co-fondator foodwaste.ch şi partener al proiectului „România împotriva risipei de hrană”, a observat cum

Diversitatea participanţilor la dezbatere ne demonstrează cât de relevant este subiectul pentru Romania. M-a surprins totusi că o mare parte dintre aceştia nu sunt încă dispuşi să susţină, într-un mod constructiv, măsurile în domeniul reducerii risipei de alimente.  Va mai fi nevoie de timp şi efort să învăţăm cum putem transforma problema risipei de hrană intr-o oportunitate de a dezvolta afaceri sustenabile și, în general, o oportunitate de dezvoltare sustenabilă a societății în ansamblu.

Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului „România împotriva risipei de hrană” desfăşurat de Asociaţia MaiMultVerde, în parteneriat cu FoodWaste Eleveţia (www.foodwaste.ch) şi Centrul de Resurse pentru Participarea Publică.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger