Danemarca are șansele să devină țara cea mai activă în lupta împotriva risipei alimentare. Până acum se poate lăuda cu o reducere a risipei de 25% în ultimii cinci ani, o mișcare națională pentru combaterea risipei, un restaurant pe bază de resturi alimentare, un supermarket care nu risipește, un parteneriat guvernamental de reducere a rispei, precum și multe inițiative și start-up-uri care se implică în lupta declarată împotriva mâncării aruncate la gunoi. Chiar dacă Franța are deja o lege împotriva risipei alimentare, iar Italia urmează să voteze una, Danemarca este cea care are cele mai multe rezultate în domeniu.
Danemarca este o țară relativ mică, cu o populație de 5,7 milioane de locuitori, dar risipa ajunge a 700.000 de tone pe an. Cea mai mare parte a risipei este generată de locuințe, iar cele mai multe alimente aruncate sunt fructele, legumele, pâinea, lactatele și resturile de carne.
Un nou raport al autorităților daneze arată că cea mai mare risipă se produce în casele danezilor, mai ales în frigider, unde oamenii pur și simplu uită hrana. Din cauza confuziei privind datele de valabilitate și lipsa informațiilor privind folosirea resturilor alimentare sunt cele mai dese motive pentru care mâncarea ajunge la gunoi.
Cele mai recente cifre publicate de EU FUSIONS arată că statele membre aruncă 88 de milioane de tone de alimente pe an, adică aruncă 143 de miliarde de euro pe geam. În ce privește amploarea la nivel global, o treime din hrana produsă este pierdută sau aruncată, în timp ce un miliard de oameni de pe planetă sunt subnutriți sau nu își pot asigura hrana zilnică.
De la începutul mișcării Stop Wasting acum opt ani, lupta împotriva risipei alimentare a devenit națională în Danemarca. Aproape fiecare lanț de magazine din Danemarca are o strategie de prevenire a risipei. Retailerul REMA 1000 a înlocuit toate reducerile pentru o cantitate mai mare cu reduceri pe un singur produs pentru a reduce cantitatea de produse aruncate. Metoda e replicată de Coop, Lidl și alți retaileri.
Problema risipei în restaurante e foarte dificil de rezolvat întrucât mâncarea rămasă nu poate fi reutilizată. Start-up-ul Too Good To Go a creat o aplicație prin care danezii pot merge la restaurantul din vecinătate aproape de ora închiderii, își pot lua o caserolă de mâncare la un preț mai mic, astfel restaurantul risipește mai puțin și câștigă și bani.
Alte exemple sunt supermarketul The Irma care vine Food Waste Chips, produs realizat din surplusul de pâine, producătorii de salate au început să folosească cartofii “urâți” în salate și tot mai multe magazine au colțul “stop food waste” de unde danezii pot cumpăra produse aproape de data de expirare la prețuri reduse. De asemenea, multe cafenele, restarante și cantine s-au alăturat luptei împotriva risipei alimentare și au eticheta “REFOOD” care le face atractive pentru clienți.
Toate măsurile luate au dus la reducerea cantității de hrană aruncată la gunoi cu 25% în ultimii cinci ani și eforturile continuă. În România, politicienii au elaborat o lege care nu conține asemenea ambiții, fiind doar un instrument de propagandă electorală. Dacă vrei o lege mai bună, semnează petiția!
Sursa: The Huffington Post