Am o buba la piciorul sting, motiv pentru care am inceput sa schiopatez, am facut prostia sa pun un ciorap prea gros intr-un pantof prea strimt, intr-o zi prea lunga, intr-o perioada cind nu trebuia sa port decit tenisi. Ma prinsese ora 12 noaptea pe strazi si a trebuit totusi sa merg, sa merg, sa merg (x1000) spre casa. Rezultatul –nu mai pot incalta decit saboti. Dar imi dau cu crema de galbenele. Cicatrizeaza. Si apoi vine uitarea. Deci nici o problema cu asta.
de Gianina Corondan
M-am insingurat . Starea asta e garantata in cazul in care prietenii nu-s asa convinsi, daramite amuzati sa-ti urmeze stilul strict de viata. Toti se ofera sa ma duca cu masina, eu refuz, deci devin usor neplacuta, chiar daca explic cu lux de amanunte ce se intimpla timp de o luna. O prietena mi-a spus: sint lucruri mai grave pe lume decit ca iei tu taxiul impreuna cu mine pina la spital. In momentul ala recunosc ca am facut o exceptie, am risipit benzina pina in locul ala de suferinta. Dar de-acolo am venit pe jos. Ce poti sa faci in momente de genul asta? Sa zici omului care abia se misca : mergi tu ca te ajung din urma? Nu prea poti. Si-asa, cind gasca face o miscare catre un loc clar eu le zic inevitabil “ne vedem acolo”, urmind sa apar cind se sparge adunarea mai ales ca nu prea stiu cum functioneaza reteaua de transport in comun. Iau autobuze aiurea, ma blochez, ocolesc, intreb, lumea nu-ntelege cum de intrebi, se codeste sa raspunda, ce, nu esti din Bucuresti, doar te stiu de la televizor, aa, poate e camera ascunsa… incerci sa ma smecheresti, n-ai sa vezi, sint mai perspicace decit ma crezi, ca doar n-oi fi vreun fraier, fraiero. N-o fi. Rezultatul- incercari mai subtile, mai rafinate de a ma face inteleasa de catre prieteni, o perioada mai lunga petrecuta cu oamenii necunoscuti si o mai buna cunoastere a topografiei locurilor. Plus ca stiu exact ca la 11 noaptea nu mai circula nici un autobuz, poate doar in directia de retragere. Iar la Cluj biletul e mai scump ca in Bucuresti. E 1,5 lei.
Amuzamentul involuntar de care Magor n-a avut parte in forma asta. Cind ai facut imprudenta sa apari la TV un sir lungut de ani – automat atragi priviri perplexe “uite-o p-aia, de unde-o stiu io”, “e Jojo/nu e”, comentarii “la banii dvs. sa mergeti cu metroul, aveam pretentii haha”, saluturi “buna Georgiana/sarut mina Genoveva”, revelatii “cred ca faceti emisiune, unde e camera de luat vederi, ziceti repede” sau reactii pe care nu stiu sa le incadrez: “mai esti gargarita, sau ce erai, albinuta?!”, “ sa veniti cu prietenele sa vedeti ce sapunuri fac”…
Nervii apar de te miri unde. M-am intors de la Cluj, cu bagajele parca mai voluminoase, mai grele, mai contondente. Si am mers cu 301 si apoi pe jos pina acasa. De la Galeriile Orizont pina in Vitan. Nu e mult, dar cu papornitele, hm, e greu in comun, te misti mult prea evident, deranjezi, nu incapi, toata lumea are contact macar cu rucsacul, iar daca e aglomerat iti iei si injuraturi sau tz-tz –ituri din belsug. Ca-n filmele alea cu Stan si Bran, pui geamantanul scapi geanta, urci umbrela se desface punga ca ai tinut-o gresit, te apleci dupa sac ti se rup pantalonii…Cine isi tine firea e un erou. De obicei in astfel de situatii ma transform in Bran, pufai, imi jur ca gata, pina aici, ce m-o fi apucat cu programul asta, ii privesc pe ceilalti cu obida si oarecum invinuindu-i romaneste. Imi revin cind ma gindesc ca pot fi si Stan, naiv, surprins, nevinovat, curios cum se rezolva asta. Si trec de la o stare la alta in mod deliberat. Rezultatul, o automodelare psihica (“auto” nu e de la masina, asta-i bistosh) eficienta doar uneori, ca nu-mi reuseste intotdeauna. Dar efortul merita. Totusi am decis ca, daca am mai mult de un bagaj greu, sa nu ma mai tirasc prin autobuz, e absurd. Nu fac fata.
Mincarea e proaspata zi de zi. Imi iau mincare cit am nevoie intr-o zi, mai ales ca am scos frigiderul din functiune. Asta e fain, de exemplu laptele il consum cu cereale dimineata si restul il pun la prins. Dar nu cumpar decit lapte romanesc la punga, care are termen de garantie mic, cum il lasi la caldura se acreste. Nu ca tetrapakurile pe care le pot consuma si urmasii urmasilor nostri fara sa se schimbe nimic, poate un pic se va fi ingalbenit ambalajul. Sau imi iau brinza de vaci, marar, un ardei, unt –formula mica- si fac crema de brinza minunata. E drept ca mai maninc si in oras, nu vreau sa-mi pierd si prietenii care mi-au ramas. Caci proiectul Grota nu-si propune asta. Rezultatul – cunosc marcile bune de lapte, taranii care au produse gustoase autentice si locurile unde se maninca bun si natural. Si-s intr-un proces de descoperire continua.
Nu ma mai aglomereaza stiri diverse si birfe. Fara televizor ramine loc suficient sa aflu lucruri care ma intereseaza, sa vizitez expozitii, sa citesc. In felul asta atrocitati, razboaie, violente de orice fel sint mult mai departe de mine, inmagazinez altfel de trairi, ma imbrac cu alt tip de actualitate,. Am citit patru carti, 2- Kundera si 2- Herta Muller. Informatiile cotidiene imi sosesc totusi, ba le mai prind pe internet, ba mi se povesteste amanuntit cum vine norul gri, cum ne toarna cenusa in cap…Rezultatul – am timp mai mult. Cul.
Foto: I like/flickr.com
11 comentarii
Pingback: Az első szakasz eredményei, kedves “cave people” » Think Outside The Box
🙂
Cam snobi astia care circula zi de zi cu metroul si autobuzul, Geanina (ma refer la cei care te interpelau) – nu-i asa? :))
Oricum: daca nu stii prea multe feluri de mancare, gasesti (si) niste retzete “ecologice” (adica feluri mai simple, cu ingrediente din piatza) pe internet – d.ex., pe blog la Adi Hadean (vezi numai ca restul de retzete sa nu-ti faca pofta 😉
http://adihadean.ro/2010/
Buna Geanina!
Ma bucur ca ai inceput si tu acest experiment. Schimbarile intr-o societate sunt “dictate” de catre oameni publici sau care au o anumita “influenta” asupra unei comunitati. Ar fi ideal daca ai reusi sa atragi de partea ta si alte personalitati care sa faca acest proiect si mai cunoscut.
Societatea romaneasca va intra si ea pe aceeasi lungime de unda ca si cele din occident si proiectul lui Magor este destul de “avangardist”, dar cu multe sanse de reusita.
Este cunoscut ca presa influenteaza o societate, iar acest proiect aduce o influenta pozitiva. Va rog sa il continuati si sa-l largiti cat mai mult posibil! Noi toti avem nevoie de el!
Cecilia
“Experienta” cu bagajele o sa te invete sa selectezi mai bine ce iti este cu adevarat necesar si ce nu – de cand ma tot invart prin lume (in general cu trenul) eu “exersez” mereu – e drept ca inca mai am de invatat, pt. ca de curand am “reusit” totusi sa am niste bagaje f. grele (pe care, de altfel, le-as fi putut reduce cu cel putin un sfert, pt. ca mi-am luat niste haine mai “feminine” de care n-am avut nevoie DE FEL pe acolo pe unde am umblat si in conjunctura in care am umblat).
Ai sa constati ca – hehehe! – nici TOATE cosmeticalele nu-s neaparat necesare :))
offtopic: e normal ca oamenii pe care ii intrebi de una de alta sa fie circumspecti, sa te intrebe unde e camera ascunsa, etc.
vezi unde duce atatia ani de televiziune facuta anapoda?
in rest, succes la experimentat…
Geanina, vezi ca s-a deschis un magazin care sigur o sa te intereseze, vizavi de Petromv-ul de la Mall, un magazin cu produse traditionale romanesti proaspete & f bune, ca pe vremuri, miam miam !
hello Gianina, am inceput sa citesc din experimentul tau e tare, vreau sa iti urez multa bafta si trebuie sa recunoastem ca pentru o femeie e mult mai greu decat pt un barbat si aici includ in special produsele de igiena si make-up…. apropo ai gasit ceva eco?
experimentul acesta ar trebui sa fie preluat in mai multe locuri,propun eu spatiul de emisie al uneia din emisiunile tip “cu coatele pe geam”( pe muchie de frumuste, nora pt soacramea, bou caut nevasta…si alte dastea) sunt convins ca ar genera o audienta mult mai mare pe segmentul 18-35… Tare ideea sa ai spor
Gianina, unde se mananca bun si natural?
6fingers, la care Mall te referi?
Daca stai un pic sa te gandesti, studentii din provincie, de stau prin camine, sunt un fel de cavemen, se pot regasi aproape complet in experienta Gianinei. Se strica insa pe parcurs, dupa ce cresc mari 🙂
Multe din problemele enumerate vin in urma unei vieti traita in spatele volanului, fata tv-ului etc. Nu e chiar atat de greu sa ajungi de la A la B intr-un oras, si sincer pe mine ma enerveaza sa vad pe cineva nascut si crescut intr-un anumit oras sa sa nu aiba habar cu ce linie ajungi in cutare cartier. (PS: in cluj un bilet e 3,5 lei – 2 calatorii. Poti calcula si pt 1 calatorie dar tot nu iasa 1,5) -> sper ca nu am devenit si eu prea carcotas 🙂 Oricum nu prea citeste nimeni comenturile dupa ce trec de un anumit numar.
Oricum, admiram ca te-ai implicat, in special ca esti (re)cunoscuta in public. (Apropo, in cluj ai avut parte de genul asta de replici?).
Multa bafta in continuare, si cat mai mult timp castigat….