Zbor în bătaia săgeţii: “La un depozit ecologic, câinii şi ciorile mor de foame”

2

“2011. Uniunea Europeană. Bacău, groapa ecologică. Că mă aprind iar!”, tună prefectul Constantin Scripat pe marginea depozitului conform ce deserveşte municipiul Bacău. E toamnă, una dintre ultimele zile cu soare, iar prefectul, un om cu statură impunătoare, îmbrăcat într-o cămaşă bleu şi pantaloni de costum, calcă pe gunoaie şi scanează întinderea gropii nemulţumit de situaţie. La Bacău s-au cheltuit 20 de milioane de euro într-un program ISPA cu cofinanţare BERD destinat creării unui sistem eficient de management al deşeurilor în reşedinţa de judeţ şi 22 de comune învecinate.

de Oana Dan și Vlad Stoicescu (Dela0.ro)

Celula nouă există, dar nu are încă o staţie de epurare a levigatului funcţională, iar rampa de sortare (etichetată drept “o porcărie unde nu se va sorta nimic” de către unul dintre actorii implicaţi în sistem) este nefuncţionala pentru că autorităţile locale n-au reuşit încă să concesioneze serviciul de administrare a facilitaţilor construite. „La ora actuală este o batjocură. Nu e depozit ecologic, e o groapă de gunoi în Bacău”, subliniază exasperat prefectul. Nemulţumirea lui are rădăcini adânci în întârzierea organizării licitaţiilor pentru desemnarea administratorului depozitului şi al operatorului de salubritate. „Se vor ţine până la finalul anului”, asigura Leonard Padureanu, coordonatorul unităţii de implementare a proiectului. Între atâtea necunoscute, singurele constante sunt cantitatea de gunoi vărsata zilnic la groapa – 600 de tone – şi banii intraţi în conturile „băieţilor deştepţi” care au asigurat asistenţa tehnică şi execuţia proiectului.

Un proiect ispititor şi pentru Mesogeos

La licitaţia pentru atribuirea contractului de execuţie a gropii, printre firmele interesate s-a numărat şi Mesogeos SA, apariţie care a stârnit rumoare la nivelul autorităţilor implicate în coordonarea proiectului, la curent cu „dezastrul” de la Galaţi. Leonard Padureanu susţine că grecii n-au excelat în întocmirea unui dosar coerent de participare, cerând detalii tehnice care au stârnit reacţii umorale membrilor comisiei – conform declaraţiei unuia dintre ei, firma grecească „habar n-avea pe ce lume trăieşte”. Iar reputaţia de diletanţi a ajuns până la urechile organismelor centrale, la Autoritatea de Management ex-ISPA din cadrul Ministerului de Finanţe, potrivit aceleiaşi surse.

În final, la Bacău s-a impus în decembrie 2008 un consorţiu format din firmele Bilfinger, Iridex şi Hidroconstrucţia. Ultimele două au fost implicate şi în execuţia lucrărilor în cadrul proiectelor ISPA-managementul deşeurilor din Argeş şi Râmnicu Vâlcea. Recent, în luna septembrie, Iridex – societate controlată de fostul senator PC, Corneliu Pascu – a mai obţinut un contract la Bacău, pe managementul deşeurilor: aproape un million de euro pentru furnizarea containerelor şi pubelelor necesare implementării colectării selective.

Între timp, până la desemnarea unui operator pentru gestionarea depozitului ecologic, primăria – care administrează formal groapa – a trecut prin consiliul local o decizie de mărire a preţului pe tonă depusă de la 3,7 lei fără TVA la 24 de lei, deşi nimic nu ar justifica o scumpire în această etapă. Confruntat cu nemulţumirea depozitarilor din tot judeţul, prefectul a contestat-o. Argumentul oficialilor primăriei a fost creşterea costurilor de administrare a gropii, deşi e neclar ce anume ar aduce acum o creştere a preţului de operare a depozitului, din moment ce facilităţile conexe sunt nefuncţionale.

Morişca de consultanţi

Acolo unde, însă, autorităţile locale funcţionează încâlcit, morişca firmelor implicate în derularea proiectului funcţionează perfect. Consultanţa ISPA a fost antamată de un consorţiu format din firmele Fichtner, Ramboll şi Interdevelopment, cu ultima pe post de verigă a intereselor gri mereu prezente în cazul proiectelor europene pe mediu. „E stupul cel mai greu de distrus”, arată o sursă implicată la vârf în ultimul deceniu în derularea proiectelor ISPA, făcând referire la reţelistica construită în Ministerul Mediului.

Interdevelopment, societate care deţine 49% din acţiunile filialei Fichtner la Bucureşti, este controlată de Mircea Cozariuc şi Dan Radu Păunescu, foşti angajaţi în aparatul ministerial de la Mediu, reprofilaţi în ultimul deceniu pe zona mult mai bănoasă a traficului de informaţii rebranduit drept consultanţă. Apropiat într-o vreme de PNL, medaliat de Emil Constantinescu cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler pentru „rezultate deosebite în coordonarea şi punerea în aplicare a programelor de protejare a mediului”, Cozariuc s-a reprofilat transpartinic, beneficiind în ultimii ani de câteva contracte pe bani publici şi de o alură impozantă pe piaţa de consultanţă. Mai mult, Mircea Cozariuc a reuşit să deschidă uşa la Bacău şi pentru o firmă „prietenă”, contractata să ofere asistenţă pentru delegarea prin concesiune a depozitului ecologic şi a serviciului de salubritate. Resourcing Environmental Consulting, care apare ca parte a unui consorţiu din care mai fac parte firmele germane IGIP şi ICP, are ca unic acţionar o persoană aflată, în calitate de proiectant, pe orbitele Interdevelopment şi Fichtner. Este vorba de Anca Tofan, preşedintele Centrului Regional de Protecţie a Mediului (REC România, fără nicio legătură cu acronimul REC care apare, oarecum înşelător, ca parte a consorţiului cu IGIP şi ICP). Din datele aflate la Registrul Comerţului, Tofan este asociată şi într-o firmă de consultanţă cu Dan Radu Păunescu, partenerul de business al lui Cozariuc. Resourcing Environmental Consulting, cu doar un angajat, a reuşit anul trecut un profit de 806.110 lei, conform cifrelor furnizate pe siteul Ministerului de Finanţe. Iar în 2006, tot cu un angajat, firma raporta un profit de 1.444.670 lei.

Interesant este că, înainte ca firma ei să ofere consultanţă pentru concesionarea serviciului de gestionare a depozitului ecologic, Anca Tofan a lucrat ca expert financiar în cadrul consorţiului care a furnizat asistenţa tehnică pentru supervizarea contractului ISPA de tratare a deşeurilor solide în Bacău. Un document intern al Departamentului Control, Conformitate, Calitate şi Antifrauda din cadrul Oficiului de Plăţi şi Contractare Phare specifică în mai 2007 ca Tofan “nu are 10 ani experienţă profesională internaţională în execuţia bugetară, controlul costurilor şi structura tarifelor pentru utilităţile publice aşa cum este specificat în Termenii de Referinţă”. Totuşi, poziţia Ancăi Tofan a fost aprobată din considerente de experienţa “largă, continuă şi extinsă” în proiecte cu finanţare europeană.

JUCĂTORII

O mişcare de intimidare

SOMA, compania către care este concesionat serviciul de salubritate din Bacău, este condusă de liberalul Constantin Sosu, pe vremuri un apropiat al primarului Romeo Stavarache, retras în prezent din linia întâi a partidului. Contractul societăţii cu municipalitatea a expirat anul trecut, fiind prelungit până la alegerea unui operator de salubritate prin licitaţia care va urma finalizării proiectului ISPA. Directorul SOMA, Doru Narcis, susţine că firmă va participa la licitaţie şi, deşi nu o spune, perspectivele ca altcineva să câştige contractul sunt foarte mici. Avantajul operatorului e legat de un control aproape total asupra infrastructurii de salubritate stradală, în condiţiile în care Direcţia de Servicii Publice din cadrul primăriei achita lunar chirie către SOMA pentru aproape 7500 de europubele şi 2600 de eurocontainere. Primele costă bugetul local 5 lei pe bucată, ultimele 37.3 lei pe unitate, în total aproximativ 130.000 de lei pe lună.

Incertitudinea care planează în Bacău asupra viitorului operator al serviciului de salubritate a fost alimentată, în ultimul an, de apariţia unei noi firme înfiinţate chiar de primărie, printr-o hotărâre de consiliu local. S-ar fi încercat, susţin surse locale, decuplarea SOMĂ de la banii care se rostogolesc din buzunarele băcăuanilor către bugetul local. Practic, Direcţia de Servicii Publice, condusă de Viorica Marcu, a fost pe punctul de a se transforma în societatea comercială Novabac. „Pentru externalizarea serviciilor”, explica ambiguu directoarea, care susţine că oricum nu mai intenţionează nimeni în Primărie să definitiveze ideea. Doru Narcis de la SOMA crede însă că autorităţile şi-ar fi dorit să înfiinţeze o entitate care să participe la licitaţii, dar au renunţat pentru că nouă firmă n-ar fi putut întruni condiţiile din caietele de sarcini, care cer ceva ani de experienţă în serviciul concesionat.

Fiecare cu propria grila de lectură a legii

În ceea ce priveşte deşeurile municipale, Marcu se laudă ca primăria Bacău a îndeplinit ţinta de reducere a cantităţii depuse la groapa cu 15%, prin urmare nu are nimic de plătit la Fondul de Mediu. Asumându-şi o grilă proprie de lectură a legii, „depinde fiecare cum a citit şi interpretat hotărârea de guvern”, aceasta punctează pe hârtie realizarea unei ţinte pe care în realitate o consideră cam mare, mai ales că „oamenii încă nu sunt civilizaţi să colecteze selectiv deşeurile”. Însă, tentativele locale de colectare selectivă, cu rezultate demne de raportat în zonele rurale, mai ales pe fluxul de plastic, sunt compromise de lipsa de utilaje de colectare adecvate.

În final, în afară Bacaului, aproape orice demers de colectare selectivă e discreditat de rezultatul final: gunoiul e deversat tot la groapa, iar în reşedinţa de judeţ separarea deşeurilor rămâne o activitate mai degrabă marginală. „Suntem deja speriaţi de cât va costa depozitarea la groapa după concesionare”, declară Leonard Padureanu, ca un semn ultim al faptului că problemă majoră a sistemelor de management al deşeurilor va fi, în următorii ani, tot pe zona de umplere neselectiva a celulelor ecologice. Paradoxal, deşi contractele de consultanţă şi asistenţa tehnică ar fi trebuit să configureze un sistem construit pe ideea sortarii şi valorificării deşeurilor, ţintele proiectelor derulate pe acest segment cu bani europeni par a fi, în pragul finalizării lucrărilor, la fel ca în zorii demarării lor.

 

Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener www.dela0.ro.

 

Puteți citi și episodul 1 al investigației:

Cum petrec băieții deștepți gunoaiele la groapă


2 comentarii

  1. Pingback: Jocuri murdare de-a Master Planul | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: “Nu e, dom’le, nicio chiftea!” | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger