WWWar WWWorld III

0

Cu excepţia declarațiilor publice și a rapoartelor oficiale de activitate ale Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, Virgil Spiridon vorbeşte rar despre faţa întunecată a Reţelei. Un interviu-exclusivitate Das Cloud cu şeful SCCI.

de Cosmin Popan (Das Cloud)

“Aveți aprobare să vorbiți cu mine, nu cu toată lumea. Sunt anumite reguli, nu ține de mine că vreau sau nu, ci sunt anumite reguli”, atenţionează Virgil Spiridon înaintea interviului de 20 de minute cu Das Cloud, unul dintre puținele oferite presei din România. “Subiectul criminalității informatice este, în opinia mea, pentru o anumită categorie de persoane”, spune el. “Sunt unii care urmăresc mai mult Știrile de la ora 5, mai violente. Criminalitatea informatică face însă parte din viața noastră. Va fi de viitor și va cunoaște evoluții peste tot, nu numai la noi. Nu ține doar de România, ci de toată lumea. Lumea nu e însă suficient de conștientă de pericole”. O discuţie despre lupta purtată alături de hackeri, FBI, Facebook și Google pentru anihilarea celor care parazitează Internetul.

Câte persoane lucrează în SCCI şi care sunt atribuţiile lor?

La nivel central suntem 28 de oameni. Desfășurăm activități pe pornografie infantilă pe internet, fraudă cu cărți de credit pe internet, atacuri informatice, atacuri phising. Facem, de asemenea, și partea de percheziție a sistemelor informatice, prelucrări de date informatice în dosare. A transforma ceea ce găsești în calculator în probe în dosarele pe care le avem. Funcționăm din 2003. În teritoriu avem structuri de criminalitate informatică sau doar ofițeri în anumite județe. În total, la nivel național activează 170 de ofițeri.

Ce gen de pregătire au toţi aceşti oameni?

Sunt cu precădere absolvenți de Academie de Poliție. Urmează aici pregătire specifică pe diverse domenii. Oamenii sunt specializați pe pornografie infantilă, pe cărți de credit, pe percheziții informatice. Pregătirea e diferită de la caz la caz. De-a lungul timpului s-au făcut diferite cursuri de pregătire, continuăm să le facem. Unii dintre ei au background în domeniul calculatoarelor, au făcut cursuri în licee, facultăți, mastere.

Nu aveți și hackeri recrutați?

Nu avem. Chiar nu știu de ce presa întreabă și insistă de multe ori pe acest aspect. Legislația pune anumite condiții ca mod de angajare. Nu poți să angajezi hackeri și nicăieri în lumea asta nu sunt angajați hackeri. Dacă sunt și colaborează cu poliția sub diverse forme, asta e cu totul altceva. Se întâmplă peste tot în lume asta. În activitățile de investigare, ca orice structură de poliție, putem apela și la diverse persoane ca să ne ajute.

Cu ce alte structuri mai colaborați?

Colaborăm cu diverse alte instituții, cu sectorul privat, instituții din străinătate. Procurorii sunt primii cu care colaborăm pentru rezolvarea cazurilor. În criminalitatea informatică ai nevoie de cooperare internațională. Pentru că poate să fie o adresă de email făcută pe Gmail sau Yahoo, pe un server din străinătate. Sau transferuri de bani din străinătate. Sau informații stocate pe servere din străinătate.

Acoperă cadrul legal toate situațiile cu care aveți a face?

Da, suntem destul de bine acoperiți. Legislația pe care o avem este în conformitate cu convenția Cybercrime a Consiliului Europei. Atât sub aspectul incriminărilor, cât și al procedurilor de care avem nevoie. Anumite lucruri mai pot fi îmbunătățite și sperăm că noul Cod de procedură penală va face acest lucru. La percheziții, de exemplu, o problemă este că avem nevoie de martori. E foarte dificil în condițiile de astăzi să cauți o persoană care să stea cu tine ore în șir cât faci percheziție la calculatorul unui individ. Persoana respectivă trebuie să lipsească de la muncă și e foarte greu să găsești astfel de oameni. E o chestiune moștenită din vechiul sistem, care se va schimba însă în noul cod.

La fel, recrutarea pe internet a copiilor, child grooming, nu era prevăzută în legislație. N-am avut astfel de situații până acum, dar nimeni nu poate spune că în viitor nu vor fi. În alte țări această activitate este incriminată, și am preluat-o și noi ca și concept. Legislația pentru pornografia infantilă acoperă problemele din România. Chiar acum aveam un coleg care mi-a spus că într-un caz o sentință tocmai a rămas definitivă, cu 12 ani de executare. Un cetățean italian care era stabilit în România și care schimba imagini prin internet. Mai avea cazier în Italia pentru astfel de lucruri. A luat 12 ani cu executare în România, ceea ce e o pedeapsă destul de mare. Un alt caz, la Alba Iulia, cu un cetățean care a întreținut relații sexuale cu mai mulți copii, a pus totul pe internet și a primit 20 de ani. Pe an avem aproximativ 20 de cazuri de pornografie infantilă pe internet. Cele mai multe sunt însă schimburi de imagini. Mai sunt 2-3 cazuri de producere de astfel de conținut în fiecare an.

Citiți restul interviului pe Das Cloud, adică aici.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger