Votul Verde: cei mai "verzi" parlamentari români

Iniţiativa redusă a parlamentarilor, contribuţia directivelor europene şi victoria interesului politic asupra raţiunii (de mediu) – acestea sunt principalele fenomene care carcterizează activitatea legislativă recentă a parlamentarilor români când vine vorba de legile cu impact asupra mediului.

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Concluzia survine în urma finalizării celei de-a treia ediţii a cercetării Votul Verde, realizată de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, împreună cu partenerii Fundaţia TERRA Mileniul III, WWF, Asociaţia ALMA-RO, Mare Nostrum şi 2Celsius.

Votul Verde 2011 a evaluat propunerile legislative cu impact asupra mediului care au fost votate final în plenul Camerei Deputaților în perioada septembrie 2010 – iulie 2011 şi modul în care au votat deputaţii aceste proiecte. În cele două sesiuni legislative monitorizate de echipa de proiect au fost identificate 14 proiecte de lege cu impact asupra mediului votate final.

Iată câteva dintre concluziile cercetării:

• Niciun parlamentar nu a reuşit să obţină punctajul maxim în urma votului pe cele 14 legi cu impact asupra mediului puse în discuţie. Cel mai mare scor (92,86%) a fost înregistrat de deputatul PD-L Militaru Constantin Severus, acesta acumulând 13 voturi verzi și unul împotriva poziţiei ecologiste. Este urmat de colegii de partid Sulfina Barbu (92,50%) şi Roman Gheorghe (92,14%).
• Punctajele mari înregistrate de parlamentarii puterii se datorează în mare măsură faptului că majoritatea legilor votate (9 din 14) au fost iniţiative ale Guvernului, din care 3 au fost transpuneri ale directivelor europene.
• Cel mai verde grup parlamentar este cel al PD-L cu scorul de 82,61% urmat de cel al Minorităţilor, cu 80,71%. De cealaltă parte, PSD şi PNL au înregistrat scoruri mici de 51,57% şi respectiv 47,56%.

• Guvernul României transpune directivele europene cu o întârziere medie de 1,5 ani şi primeşte frecvent scrisori și avize motivate (etapa pre-contencioasa a procedurii de infringement) din partea Comisiei Europene.
• Nivelul iniţiativei de legi de mediu este foarte scăzut în Parlamentul României – doar 21 deputaţi au semnat ca initiatori propuneri legislative in perioada monitorizata.
• Un sfert (7 din 28) dintre membrii Comisiei de mediu din Camera Deputatilor au avut punctaje de sub 50%, absentând sau votând contrar poziţiei experţilor de mediu.

Top 3 cei mai anti-mediu parlamentari din Comisia de mediu a Camerei Deputaţilor sunt:

1. Duşa Mircea  (PSD) 38,93% – 8 voturi contra, 5 voturi verzi şi o absenţă
2. Marinescu Antonella (PSD) 43,93% – 4 voturi contra, 3 voturi verzi şi 7 absenţe
3. Palăr Ionel (PNL) 44,64% – 5 voturi contra, 4 verzi, 5 absenţe

Ultimii 5 clasaţi în 2011, cu punctaje foarte scăzute datorate absenţelor şi voturilor negative, sunt patru deputaţi PNL – Radu Bogdan Timpău (36,07%), Călin Popescu Tăriceanu (36,43%), Ludovic Orban (37,50%) şi Dominic Andrei Gerea (37,50%) şi unul al PSD, Stan Ion (36,79%). 51 deputaţi din cei 327 au scoruri sub 50%, votând preponderent împotriva poziţiei experţilor.

PSD şi PNL – surpriza cercetării Votul Verde 2011

Cea mai mare surpriză o reprezintă modul în care Opoziţia a înţeles să-şi desfăşoare activitatea legislativă in cazul legilor cu impact asupra mediului. Grupurile parlamentare PSD şi PNL conduc în clasamentul absenţelor dar şi în topul ruşinii, cumulând multe voturi împotriva legilor cu impact pozitiv asupra mediului. În ceea ce priveşte votul pe legile benefice mediului, parlamentarii puterii au susţinut 11 legi în timp ce cei ai opoziţiei doar 5, absentând în masă în momentul votului. Această atitudine nu a influenţat însă decisiv rezultatul final al votului, legile benefice mediului trecând de Parlament.

”Rezultatul ne uimeşte În primul rând dacă ne amintim că agenda politică şi platformele PNL si PSD au fost, în campania electorală din 2008, mult mai angajate în favoarea mediului în comparaţie cu cele ale PD-L. Este clar că, în ciuda dialogului pe care îl poartă constant cu organizaţiile neguvernamentale de mediu, cauza respingerii iniţiativelor benefice mediului îl constituie reflexul politic. Cu toate că are un motiv banal, această lipsă de coerenţă trebuie să ne alarmeze  – atât pe noi organizaţiile societăţii civile cât mai ales pe cetăţenii care votează pe baza platformelor program ale partidelor” conchide Costel Popa, Preşedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.