Viitorul vinului depinde de dezvoltarea unor noi soiuri de struguri, spun oamenii deștiință

0

Bolile reprezintă o problemă constantă pentru producătorii de vinuri, însă noile reglementări europene ar putea să limiteze folosirea tratamentelor chimice pentru stârpirea lor. Cercetătorii americani au realizat hărți ale genomului pentru mai bine de 1.000 de mostre de viță de vie și spun că asemenea informații pot duce la apariția unor soiuri rezistente la boli.

Soiurile de struguri care ne asigură vinurile mult râvnite – merlot, chardonnay, riesling și altele – s-au dezvoltat în mare parte dintr-o singură specie, „Vitis vinifera vinifera”, scrie BBC News. Aceasta a fost „domesticită” cu circa 5.000 de ani în urmă, în interiorul sau în vecinătatea Turciei de azi. De-atunci, a devenit emblema producției de vinuri și a ajuns în țări îndepărtate de pământurile natale, precum Australia, Chile, SUA sau Africa de Sud. Vinifera a fost divizată în sute de soiuri de struguri, roșii și albi. Însă strugurii sunt în continuare membri ai aceleeași specii, posibilitatea dezvoltării unor soiuri hibride fiind limitată.

Mai departe, așa cum strugurii au călătorit în întreaga lume de pe țărmurile Europei, bolile au călătorit în direcție inversă. Strugurii din specia vinifera nu sunt dotați cu rezistență naturală la boli, care numai în Australia consumă 100 de milioane de dolari anual, bani cheltuiți în mare parte pe fungicide folosite pentru protejarea viilor. În plus, 70% dintre fungicidele utilizate în agricultura din Statele Unite iau calea viilor. În UE, pe de altă parte, care deține în continuare aproape 70% din producția globală de vinuri, se caută soluții pentru reducerea amprentei ecologice în sectorul agricol și, în consecință, pentru reducerea folosirii acestor chimicale.

O propunere a Comisiei Europene ar urma să impună restricții severe privind utilizarea fungicidelor pentru protejarea recoltelor „neesențiale” din 2013. În acest context, oameni de știință din cadrul mai multor instituții au încercat să dezvolte noi soiuri de struguri care să fie imuni la infecții, fie prin încrucișarea lor cu specii rezistente la boli, fie prin modificarea genelor care fac plantele sensibile la infecții. Încrucișarea este însă costisitoare și necesită multă muncă în cazul strugurilor. Plantele trebuie să fie crescute timp de trei ani înainte de a face fructe, apoi trebuie produs vinul și evaluat de specialiști și consumatori capricioși.

O echipă de la Universitatea Cornell și de la Universitatea Stanford a realizat hărți ale genomului pentru mai bine de 1.000 de mostre viticole, care asociază „indicatori” genetici cu trăsături precum aciditatea, conținutul de zahăr sau rezistența la boli. Dacă se cunosc acești indicatori genetici, ei pot fi cultivați ca răsaduri și, la primul țesut de frunză, pot fi selectate doar plantele care au dezvoltat, de exemplu, rezistență la boli. Specialiștii spun că asta ar aduce economii uriașe de timp și energie.

Foto: EPA

Citiți și:

Oamenii de știință au creat primele găini modificate genetic care rezistă gripei

A fost decodificat genomul ciocolatei

Un milion de petiționari cer Uniunii Europene să spună nu culturilor modificate genetic

Tags:



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger