Viitorul sună bine? Roboţi, nu tractoare pe ogoare

Un american din Iowa care lucrează în biotehnologie, David Dorhout, îşi imaginează viitorul agricol sub forma unor cete de roboţi care plantează, plivesc şi recoltează, bazându-se pe algoritmi din teoria jocurilor şi de comportament în turmă pentru a valorifica fiecare centimetru de spaţiu arabil, scrie Popular Science. Dorhout a creat deja un prototip, Prospero, pe care îl puteţi vedea în clipul video de mai jos.

 

 

Prospero este programat să conlucreze cu alţi roboţi indentici ca într-un roi (inventatorul său a studiat biologia şi comportamentul insectelor). El cutreieră ferma, analizează locurile în care urmează să fie plantate seminţele şi, atunci când nu detectează prezenţa unei seminţe în sol, face o gaură în pământ până la adâncimea optimă, depozitează o sămânţă, o stropeşte cu cantitatea exact, preprogramată de îngrăşăminte şi nutrienţi, o acoperă cu pământ şi apoi marchează locul cu o dâră de vopsea pe care să o poată detecta ceilalţi roboţi dacă se întâmplă să ajungă pe porţiunea de sol respectivă. În momentul de faţă, Prospero lucrează de unul singur, însă va face parte dintr-un grup organizat ca o colonie de furnici. Furnicile îşi marchează şi ele locurile de interes cu feromoni, pentru ca celelalte furnici să le găsească.

Dacă un robot ajunge pe o porţiune de pământ în care detectează puţine seminţe, le poate semnala celorlalţi să vină să-l ajute. Dacă dă de o porţiune ce pare să fie saturată de seminţe, le poate transmite colegilor săi să se îndepărteze. Nu este nevoie ca roboţii să cunoască poziţia exactă a fiecăruia, ceea ce reduce volumul de muncă de procesare şi analiză a datelor. Plantarea nu se face convenţional, pe rânduri, dar spaţiul dintre seminţe este optimizat, iar risipa de spaţiu, îngrăşăminte şi efort uman este minimă. Această tehnologie, susţine dezvoltatorul ei, permite o îngrijire mai individuală a plantelor şi o producţie mai mare pe hectar şi înseamnă mai puţin pământ transformat în teren arabil.