Viitorul protecţiei informaţiei stă în bătăile inimii

0

Dacă aveţi mereu probleme în a vă aminti parolele prin care vă protejaţi conturile de email sau diverse baze de date, atunci să ştiţi că problema de memorie ar putea fi în curând rezolvată. Cel puţin asta susţine un studiu realizat de oameni de ştiinţă din Taiwan, care au inventat un sistem de codare bazat pe bătăile inimii care să poată fi folosit drept “cheie secretă” pentru accesul la informaţii.

 

 

Să folosim inima în loc de cap, pare că şi-au spus oamenii de ştiinţă taiwanezi, atunci când s-au gândit la sistemul de criptare bazat pe bătăile inimii. Acesta se bazează, cum este şi firesc, pe unicitatea fiecărei inimi, care bate, în cazul oricăruia dintre noi, după un tipar individual, distinct şi imposibil de copiat. Cum va funcţiona sistemul? Simplu: odată codarea realizată pe ritmul inimii unei persoane, hard-disk-ul cu informaţii din calculator, spre exemplu, va porni doar dacă îl veţi atinge şi el va decripta codul personalizat şi îl va recunoaşte ca atare.

Chun-Liang Lin, de la Universitatea „National Chung Hsing” din Taiwan, este coordonatorul echipei de cercetători care a lucrat pentru inventarea acestui sistem de criptare. Ei au folosit un ECG (electrocardiograf) pentru a extrage caracteristici matematice unice ale ritmului cardiac, tocmai pentru a sublinia unicitatea fiecărei persoane din această privinţă. Informaţia obţinută a fost folosită pentru a genera un fel de „cheie secretă”, parte a unei scheme criptate bazată pe teoria matematică a haosului – în care orice schimbare mică a condiţiilor iniţiale duce la rezultate diferite.

Odată ce schema criptată este gata, citirea (pentru decodare şi obţinerea cheii secrete) se face prin palmă, iar cheia astfel obţinută este memorată de calculator şi folosită pentru decriptări viitoare. Scopul inventatorilor acestui sistem este de a-l implementa pentru hard-disk-uri externe sau alte echipamente electronice care să poată decripta şi funcţiona în baza unei simple atingeri. Studiul taiwanezilor va fi publicat în revista Information Sciences.

 

Sursa: New Scientist

Foto: Syncopated Productions


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger