”Viitorul Europei este negru”: Mama-activistă care s-a pus cu Monsanto și a câștigat

Două mame din Argentina au traversat oceanul pentru a ne avertiza că organismele modificate genetic sunt otravă pentru sănătate. Dacă vom permite cultivarea lor în România, susțin ele, vom avea de-a face cu multe cazuri de cancer, leucemii și malformații, ca America Latină. Argentina e o mare de soia modificată genetic, spune Sofia Gatica, cea care și-a pierdut fiica din cauza insuficienței renale și care nu s-a lăsat până nu a aflat de ce mor copii în cartierul ei, Ituzaingo.

de Roxana Bucată

Activista, invitată la Marșul pentru Hrană Bună de la București, s-a mirat că în România protestele se fac cu acordul autorităţilor, în condițiile în care ea a câștigat mai multe bătălii împotriva cultivatorilor de OMG-uri doar ieşind în stradă împreună cu alte mame.

Premiată anul acesta pentru eforturile sale de a schimba în bine viaţa argentinienilor afectaţi de companii multinaţionale din domeniul biotehnologiei, precum Monsanto, Sofia Gatica are la activ 12 ani de rezistenţă. “Am pornit la luptă pentru că ne-au omorât copiii şi i-au contaminat pe cei pe care îi avem. În 2001, fiica mea a murit de insuficienţă renală, iar o persoană nu poate accepta moartea unui copil. Am început să investighez de ce a murit fiica mea și copiii altor vecini, pentru că, în zona unde locuiesc, multor mame li s-au trimis copiii acasă în cutii albe. Am început să analizez ce anume ne îmbolnăvea. Am mers din ușă în ușă şi am întrebat ce boli aveau ceilalți copii”, povesteşte Sofia pentru Think Outside the Box.

Cercetarea ei s-a limitat la patru blocuri din cartierul Ituzaingo, aflat la periferia oraşului Cordoba, un cartier înconjurat pe trei laturi de culturi de soia modificată genetic. Ea a identificat 70 de cazuri de cancer. Mai multe mame i s-au alăturat şi au descoperit în tot cartierul 300 de cazuri de cancere, leucemii, malformaţii, copii fără maxilare sau cu craniu incomplet, doar cu un deget sau cu şase degete, alţii fără diafragmă şi cu toate organele în partea de sus a toracelui. Unii erau încă în viață, mulți însă muriseră. “Avem o familie în cartier al cărui copil a murit la 30 de ani cu 23 de tumori, dintre care două la cap. Sora lui avea 27 de ani şi, când a venit la noi acasă, ne-a spus că nu se simțea bine, dar nici nu voia să meargă la medic, de frică să nu i se spună că are cancer. I-au detectat tumori. A murit”, spune Sofia.

Autorităţile regionale au încercat să ascundă cercetarea pe care aceasta a făcut-o, astfel încât oamenii din cartier au ieşit în stradă. “Am ieșit în stradă și am cerut autorităților să realizeze ele studii. Pentru că noi le plătim salariul, să facă ce credem noi că e bine pentru oameni. Autoritățile au fost nevoite să facă studii, pentru a vedea de ce ne îmbolnăvim”, explică activista argentiniană.

Mamele din Ituzaingo. Foto: Vimeo.com

Primul dintre studii a fost întocmit în 2002, iar autorităţile au anunţat că oamenii din Ituzaingo sunt la fel de sănătoşi ca cei din alte cartiere. Locuitorii au protestat din nou în stradă şi au cerut un nou studiu. A doua cercetare a fost realizată în 2005  de către un medic, care a concluzionat că zona este nelocuibilă, însă acesta nu a fost crezut, în asbența unor studii publicate. În 2007, Organizaţia Panamericană pentru Sănătate a realizat un al treilea studiu care arăta că oamenii de acolo nu sunt contaminaţi, iar ultimul studiu a fost comandat de preşedinta Argentinei în 2009. Acesta a fost finalizat acum şase luni şi arată că 33% din populaţia totală a cartierului, în total 5.000 de oameni, mor din cauza tumorilor, iar 80% dintre copii au substanţe chimice în sânge.

Mai departe, preşedinta Argentinei a cerut investigaţii pentru a determina cât de dăunător este glifosatul sănătăţii – glifosatul este principalul ingredient al Roundup, un erbicid produs de Monsanto. Acesta era pulverizat din aer peste culturile care începeau la trei metri de ultima locuinţă din Ituzango. Pesticidele erau împrăştiate, astfel, şi peste locuinţe, întrucât nu exista o zonă de protecţie. Cercetarea a fost realizată de CONICET, organizaţia oamenilor de ştiinţă din Argentina. “Ei au spus că nu este dăunător. Dar un cercetător independent, medicul Andres Carrascos,  a demonstrat că glifosatul produce malformații la amfibieni, care se aseamănă cu oamenii, iar cine spune că nu e adevărat ar trebui să-l testeze pe el într-un laborator”, e de părere Sofia, despre protestele căreia puteți urmări un scurt filmuleț aici.

“Prin lupta noastră am reușit interzicerea împrăștierii de pesticide la o distanță de mai puțin de 2.500 de metri în aer și la sol.  Întrucât în cartier oamenii sunt foarte bolnavi, am reușit și interzicerea însămânțărilor în această zonă”, povesteşte mama activistă din Argentina.

Cum însă cultivatorii nu au fost controlaţi, pesticidele au fost în continuare pulverizate peste cartier. Prin urmare, locuitorii au atacat în instanţă trei cultivatori de soia modificată genetic: “Sentința s-a dat acum două luni și s-a spus că împrăștierea de pesticide este o infracțiune. Orice agricultor care împrăștie pesticide în apropierea școlilor, a cursurilor de râu sau în apropierea zonelor rezidenţiale poate ajunge la închisoare. Dar procesul n-a fost favorabil pentru noi. Pentru că cel care îmbolnăvește oameni și îi omoară ar trebui să ajungă la închisoare, iar lor le-au dat doar muncă în folosul comunității”.

Pe parcursul luptei împotriva corporaţiilor, Sofia şi alte mame din Ituzango s-au unit într-o organizaţie înfiinţată acum doi ani. La început erau 16 membri, acum mai sunt doar şapte. Unele mame au renunţat din cauza presiunilor, altele pentru că este mai comod să stai acasă decât să ieşi în stradă. Protestatarii din cartier vor continua, cu toate acestea, lupta şi vor recurge la organisme internaţionale, intenționând să-i dea în judecată pe funcţionarii care au ascuns dovezile potrivit cărora argentinienii sunt otrăviţi încet, dar sigur, cu pesticide. “Cel mai grav, atât în America Latină, cât și în Europa, este faptul că cercetătorii sunt fie de partea guvernelor, fie de partea multinaționalelor, iar multinaționalele ne impun ceea ce trebuie să mâncăm”, spune Sofia.

Lupta noastră nu este contra, ci pro. Noi ne apărăm drepturile și prevenim oamenii că organismele modificate genetic și glifosatul sunt otrăvitoare. Suntem în UE pentru că nu vrem să se întâmple aici ce s-a întâmplat și în America Latină, unde vedem consecințele – copii morți. Aici se va întâmpla la fel dacă veți continua să importați soia din Argentina. UE importă soia din Argentina, animalele o mănâncă, apoi oamenii mănâncă animalele. Viitorul Europei este negru. Vor fi copii cu malformații, oameni bolnavi de cancer și leucemii. Este dovedit științific efectul glifosatului asupra sănătății.

Războiul Sofiei nu a fost unul uşor de-a lungul anilor. A fost ameninţată cu arma să renunţe la proteste, iar poliţia i-a spus că nu o poate ajuta pentru că nu a putut identifica persoana care i-a pus arma la tâmplă. Apoi, au înceut telefoanele. Activista a fost ameninţată că, din trei copii, va rămâne cu doi. Poliţia i-a instalat un dispozitiv de detectare pe telefon, dar în urma a doi ani de urmărire a telefoanelor i s-a spus că nu i se poate comunica identitatea celui care o sună, aceasta fiind o informaţie confidenţială. Apoi a fost obligată, în condițiile în care la ușa sa se aflau 15 patrule de poliţie, să spună că poliţia nu îi protejează pe cultivatorii de soia. A refuzat să facă acest lucru și, drept urmare, a fost dusă, împreună cu alte două colege, în lanul de soia şi lăsată acolo. “Mi-e frică pentru copiii mei. Pentru mine nu mi-e frică pentru că știu că apăr dreptatea, iar dacă pățesc eu ceva nu contează, dar să nu se atingă de copiii mei”, spune Sofia.

În urma procesului s-a interzis însămânțarea de soia, astfel încât agricultorii au vândut terenurile oamenilor din zonă. Aceştia au început să îşi construiască locuinţe şi să se instaleze pe terenurile contaminate. “Ei nu vor pierde niciodată bani. Cea mai gravă problemă este că guvernul se află în complicitate cu multinaționalele. Dacă guvernul vede că oamenii sunt bolnavi, de ce vor să țină Monsanto în țară?”, se întreabă Sofia retoric.

Puteți citi și:

Organismele modificate genetic ne îmbolnăvesc sau ne scapă de foame?