Viețile paralele ale lui Eminescu

0

Ideea de a scrie un roman despre viața lui Eminescu pare atât de ofertantă și la îndemână, încât te întrebi cum de n-a făcut-o nimeni până acum. Mai precis, până la volumul Florinei Ilis, în curs de apariție la Cartea RomâneascăVieți paralele. Personal, abia aștept să apară și să-l găsesc pe ”poetul național” în intimitatea imaginată, alintat de Veronica Micle și consolat la durerile de șale, jurnalist înfocat și monden prins în bârfele boemiei, pe cel a cărui față se amprentează în mintea noastră de la primele manuale.

După cum aflăm din prezentarea cărții, ”Florina Ilis reconstituie, într-un roman-document care sfidează legile timpului, mai mult de 150 de ani din viața lui Mihai Eminescu – antumă și postumă – din secolul al XIX-lea, până în prezent, așa cum a fost ea trăită, consemnată, idealizată, maculată, imaginată. Viața, boala și moartea poetului continuă să fie un subiect actual de dispute, de întrebări fără răspuns, de teorii ale conspirației.” Mai jos, o scurtă introducere în Viețile Paralele și un fragment în exclusivitate din viața imaginară a lui Eminescu.

”Poetul a fost un geniu? A iubit? A fost nebun? A existat Marea conspirație? A fost asasinat? Etc. etc. Într-un efort dramatic de a se apropia de adevăr, Florina Ilis recurge la nenumărate documente autentice, foi medicale de observație, surse apocrife, jurnale, legende urbane,  mărturii ale contemporanilor, corespondență, manuscrise olografe, dosare și note informative ale Siguranței și ale Securitații, dezbateri aprinse în reviste de cultură, cotidiane și bloguri, dar și la jocul subtil al imaginației. Un geniu poetic precum Eminescu, ale cărui vieţi paralele, pe cît de reale istoric, pe atît de metafizic visate, se confundă cu însăşi România modernă, avea nevoie de o imaginaţie pe măsură, capabilă să viseze, dincolo de epoci, ca într-o metempsihoză naţională, documentele de arhivă ale unei poliţii politice fără vârstă,” mai aflăm din prezentarea romanului de la Cartea Românească, din care vă invităm să citiți în continuare.

5, Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne                                                            Strict secret

Direcţia a III-a                                                                                   Ex. nr. 1

416345 din 1959

 

Plan de măsuri privind acţiunea dusă asupra lui Eminescu Mihai din Bucureşti,

Str. Piaţa Amzei, nr. 6

Eminescu Mihai, fiul lui Gheorghe şi Raluca Eminovici, născut la 15 ianuarie 1850, în Botoşani, poet şi gazetar, fost redactor la Timpul, cu domiciliul provizoriu în Piaţa Amzei, nr. 5. Nu este membru de partid.

În baza aprobării organelor de partid competente, Eminescu Mihai este lucrat prin dosar de urmărire informativă în vederea stabilirii atitudinii sale, dacă desfăşoară activitate duşmănoasă şi în ce constă aceasta. În urma măsurilor intreprinse până în prezent s-a stabilit că Eminescu Mihai se situează pe o poziţie de rezistenţă faţă de actualitate.

Pentru clarificarea caracterului estetic, dar şi ideologic a operei lui Eminescu Mihai şi pentru a se ajunge la măsuri operative, în cazul în care se va dovedi că scrierile sale au o tendinţă negativă şi contrarevoluţionară, se pun în faţa organelor noastre următoarele sarcini:

– Dirijarea informatorilor în vederea cunoaşterii poziţiei politice a obiectivului, stabilirii cercului de relaţii şi natura acestora.

– Se continuă pe diferite căi acţiunea de discreditare a raporturilor poetului cu Junimea şi cu membrii Partidului Conservator.

– Interceptarea sistemului de relaţii pe care Eminescu îl are cu intelectuali sau politicieni români aflaţi dincolo de graniţele ţării (Societatea Carpaţii) care acţionează împotriva intereselor ţărilor vecine şi prietene.

– Stabilirea corpusului de manuscrise pe care le posedă şi investigarea activităţii publicistice până la momentul declanşării bolii.

– Cercetarea întregii creaţii a poetului, selectarea şi trierea manuscriselor aflate la Biblioteca Academiei. În vederea eventualei publicări manuscrisele să fie supuse controlului Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor.

– Identificarea locului unde se află restul manuscriselor, precum şi corespondenţa privată cu Micle Veronica (Avem informaţii că această corespondenţă ar fi părăsit ţara şi se află în arhiva familiei Grigorcea).

– Instruirea unor agenţi (C. Mille, Morţun, Vlahuţă) cu simpatii socialiste în vederea atragerii poetului înspre mişcarea socialistă.

– Agenţii din mişcarea socialistă să-l sprijine pe poet când acesta va avea nevoie de ajutor.

În vederea realizării acestor sarcini se impun următoarele măsuri:

  1. Pentru cunoaşterea activităţii lui Eminescu Mihai, în perioada următoare (începând cu noiembrie 1883), vor fi instruiţi agenta Badea Elisabeta şi ofiţerul Baltazar Ionel din Direcţiei a III-a specială M.A.I. care vor fi marşrutizaţi la Viena pe toată perioada internării poetului la Ober-Döbling. În măsura posibilităţilor, aceştia îşi vor continua misiunea şi după plecarea poetului din sanatoriu.
  2. Tot în acelaşi scop se va folosi şi agentul Filipescu Stelian, marşrutizat la Viena.
  3. De asemenea (pentru perioada 1883-1889), va mai fi folosită sau recrutată agentura după cum urmează:

– La Maiorescu Titu, sursa Ventura şi, mai târziu, Petraşcu

– La Micle Veronica, sursa Octav Minar

– La Eminescu Henrietta, sursa Emilian Cornelia

– La Burlă Vasile, sursele „Un elev” – State Dragomir şi „O bătrână”

– La Iaşi, doctorii Iuliano şi Bogdan

– La Băile Repedea, sursa Riria

– La Ospiciul Mănăstirii Neamţului, sursa „Intendent”, informatorii „Rudolf” şi „Panait”

– La Botoşani, medicul Francisc Izsac şi fotograful Jean Bieling

– La Bucureşti, doctorii Al. Şuţu şi Z. Petrese, primul procuror de pe lângă Tribunalul Ilfov, G. Maurus şi judecătorul G.G. Bursan.

  1. Se vor studia posibilităţile de infiltrare pe lângă Eminescu Mihai şi legăturile lui din Iaşi: Micle Veronica, Pompiliu Miron.
  2. Se recomandă să se încerce, după încheierea tratamentului de la Viena, direcţionarea poetului înspre Iaşi unde va fi preluat de unitatea teritorială şi pus în urmărire permanentă.
  3. Studierea recrutării pe baza unor materiale compromiţătoare a unor elemente din apropierea lui Eminescu Mihai, în vederea precizării legăturilor pe care acesta le are cu alţi scriitori, în vederea stabilirii influenţei artistice a poetului asupra creaţiei acestora.
  4. Se vor studia pentru recrutare (la domiciliile lui Eminescu Mihai) persoane care locuiesc în acelaşi imobil şi care ar putea oferi detalii referitoare la activităţile sale zilnice.
  5. Se va începe recrutarea unor medici care să-l ţină sub supraveghere pe poet şi, eventual, la momentul potrivit să poată fi folosiţi în scopul îndeplinirii unui plan de rezervă (planul B).
  6. Se vor intensifica eforturile de căutare a documentelor sau a pieselor de arhivă referitoare la viaţa şi activitatea poetului.

Sunt de cercetat cu prioritate următoarele chestiuni:

– dacă există şi unde o versiune a Luceafărului şlefuit de către Eminescu,

– originalul procesului-verbal al poliţiei din ziua de 28 iunie 1883, de la baia Mitraşevschi,

– dosarul curatelei din 12 iunie 1889 în vederea instituirii unei pensii pentru poet,

– corespondenţă (scrisori trimise, primite sau neexpediate),

– identificarea pe baza unor analize filologice a documentelor existente în lada de manuscrise a poetului,

– recuperarea jurnalului medical al doctorului Obersteiner.

10.  Vor fi cercetaţi şi anchetaţi toţi cei care l-au cunoscut în timpul vieţii, cei care au auzit sau ştiu despre el lucruri fiindcă au fost contemporani (l-au văzut de aproape, de departe sau au auzit de la terţi), cei care au privit în ochii celor care l-au privit pe poet direct în ochi. În funcţie de caracterul depoziţiilor, cei anchetaţi vor fi puşi sub învinuire şi asimilaţi lotului Eminescu.

ANCHETE ŞI AUDIERI

În vederea stabilirii şi documentării activităţii lui Eminescu Mihai, vor fi anchetaţi în regim de urgenţă:

  1. Caragiale Ion Luca bănuit de colaborare cu regimul burghezo-moşieresc (cazul său se află în prezent în atenţia aceleiaşi Direcţii).
  2. Slavici Ioan (urmărit de noi şi pentru activităţile sale din Transilvania – se recomandă colaborarea cu autorităţile ungare în vederea închiderii sale la Vacz).
  3. Micle Veronica.
  4. Chibici-Revneanu (să fie determinat să relateze tot ce ştie despre perioada cât a stat în apropierea poetului).
  5. Eminescu Henrietta (în vederea clarificării aspectelor şederii poetului la Botoşani).
  6. Bădescu Scipione.
  7. Iszac Francisc.
  8. Vlahuţă Alexandru.

Se recomandă ca aceste anchete să se facă în cea mai mare discreţie, fără să fie implicaţi activ agenţii aflaţi pe teren. Se vor folosi, eventual, legăturile noastre din Direcţia administrativă a poştelor, care ne vor pune la dispoziţie scrisorile schimbate între toţi cei aflaţi în anturajul poetului Eminescu Mihai. Să se utilizeze (de către agenţii special antrenaţi în plastografiere) scrisori false pentru a se încerca lansarea anumitor informaţii neadevărate în vederea obţinerii (fabricării) de noi date (adevărate).

MIJLOACE SPECIALE:

  1. Din cauza condiţiilor tehnice necorespunzătare (lipsa de prize, de telefoane, de fire electrice), instalarea T.O. nu este posibilă.
  2. Suplimentarea agenţilor de pe teren, în măsura posibilităţilor. În acest scop, se are în vedere pregătirea agentului Filimon Ilea.
  3. Pătrunderi secrete se vor efectua la locuinţa lui Slavici, eventual, Simţion, pentru a se inventaria lada cu manuscrise şi cărţile poetului, înainte ca aceasta să ajungă la Titu Maiorescu.
  4. De asemenea, se va studia posibilitatea pătrunderii şi percheziţionării secrete a domiciliului lui Maiorescu Titu din strada Mercur şi a domiciliului lui Kremnitz Wilhelm despre care avem informaţii că ar deţine manuscrise ale unor lucrări ale lui Eminescu Mihai.
  5. Vor fi luate măsuri de supraveghere a corespondenţei interne şi externe a numiţilor: Eminescu Mihai, Chibici-Revneanu Alexandru, Maiorescu Titu, Humpel Emilia, Popasu C., Obersteiner Dr., Pompiliu Miron, Eminescu Henrieta, şi Burlă Vasile.
  6. Se vor lua măsuri de supraveghere operativă a lui Eminescu Mihai cu ocazia deplasării în Italia. Se va reglementa cu Legaţia română din Milano obţinerea paşaportului şi a vizei.
  7. Se va studia în amănunt biografia poetului (în acest scop vor fi puse la dispoziţia informatorului Filimon Ilea toate documentele biografice ale vieţii lui Eminescu Mihai). Fondul de arhivă „Torouţiu”, recuperat de către organele noastre (din str. Argentina, nr. 39), să fie pus la dispoziţia lui Filimon Ilea în vederea cercetării.
  8. Se vor analiza toate articolele politice ale lui Eminescu publicate la organul conservator Timpul (atât cele semnate cât şi cele nesemnate). Editarea acestora se va face cu mare grijă şi numai după o analiză atentă a fiecărui cuvânt, a fiecărei propoziţii, a fiecărei fraze şi a fiecărui paragraf. Nu vor fi uitate nici virgulele.
  9. Se va avea în vedere şi cercetarea anturajului junimist şi conservator al poetului. De asemenea, să fie cercetate relaţiile sale cu Societatea Carpaţii şi cu membrii marcanţi ai acesteia. Orice aluzie la Bucovina sau Basarabia trebuie să fie îndepărtată cu discreţie.
  10. Să nu fie înaintat nimic înspre editare până când ancheta va lămuri gândirea politică a lui Eminescu Mihai, precum şi sentimentele pe care le are faţă de regimul democratic de stat şi de prefacerile revoluţionare ce au avut loc în ţara noastră.

Prezentul plan de măsuri va fi pus în aplicare imediat, urmând ca la sfârşitul trimestrului să se efectueze analiza rezultatelor obţinute în urma realizării acestor măsuri şi, în raport cu aceasta, să se întocmească o sinteză care va fi prezentată structurilor politice superioare, cu propuneri pentru luarea de măsuri corespunzătoare în continuare.

Şeful Direcţiei a III-a M.A.I.

Col. Mărişeanu L.

FLORINA ILIS s-a născut pe 26 august 1968. A debutat în anul 2000 cu o carte de haiku-uri, Haiku şi caligrame, o inedită combinaţie de poezie şi caligrafie (Rodica Frenţiu fiind autoarea caligramelor), urmată la scurt timp de două romane, Coborîrea de pe cruce (2001) şi Chemarea lui Matei (2002). Consacrarea i-o aduce în 2005 cel de-al treilea roman, Cruciada copiilor, apărut la Editura Cartea Românească şi distins cu numeroase premii ( Cartea Anului 2005, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul ,,Ion Creangă” acordat de Academia Română, Premiul Courrier International, pentru cea mai bună carte străină etc.). A mai publicat: romanul Cinci nori coloraţi pe cerul de răsărit (Editura Cartea Românească, 2006, Atmosphere Libri, Roma, 2012), volumul de teatru Lecţia de aritmetică (Editura Echinox, 2006) şi studiul Fenomenul Science Fiction în cultura postmodernă. Ficţiunea cyber-punk (Editura Argonaut, 2006). Romanul Cruciada copiilor a fost tradus în limbile: ebraică, maghiară, spaniolă, italiană, franceză. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Acest fragment este preluat din romanul Vieți paralele de Florina Ilis, aflat în curs de apariție la Editura Cartea Româneacă.

Foto main: Flickr / Dimitridf

Foto stânga: Florina Ilis, Sursa: Cartea Românească


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger