VIDEO Ştiinţa ne spune de ce procrastinăm şi cum am putea să ne organizăm mai bine

3

Fără îndoială, unul dintre cuvintele cel mai des invocate în ultimii ani este procrastinarea – amânarea nejustificată a începerii unei acţiuni, mai ales din cauza neglijenţei sau a lenei. Mulţi dintre noi ne confruntăm cu această problemă, trezindu-ne, de pildă, că verificăm foarte des Facebook-ul, deşi avem de terminat o lucrare urgentă. Specialiştii spun că la mijloc ar fi sistemul prin care ne construim motivaţia, iar animaţia realizată de AsapSCIENCE explică foarte clar de ce ajungem să procrastinăm.

 

ahh-procrastination-_1

“Motivaţia umană este foarte mult influenţată de felul în care este percepută recompensa imediată — cu cât recompensa este mai îndepărtată în timp, cu atât tindem să-i reducem valoarea. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “favorizarea prezentului” sau “reducere hiperbolică.” Despre mecanismele care ne fac să procrastinăm, puteţi afla mai multe din animaţia de mai jos:

 

 

În ceea ce priveşte metodele prin care putem contracara tergiversarea, cu tot cu efectele ei adverse, cum ar fi frustrarea şi sentimentele de vinovăţie ulterioare, psihologii spun că ar trebui să ne concentrăm asupra micilor recompense de moment prin care încercăm să ne maximizăm starea de bine (cum ar fi un pui de somn, de exemplu, în condiţiile în care avem ceva important de terminat) şi să înţelegem cum ne autosabotăm astfel. Totodată, ar trebui să învăţăm cum să ne canalizăm emoţiile în moduri mai productive. Această nouă strategie este bazată pe studii recente, care arată că emoţiile negative afectează autocontrolul.

Astfel, în cartea Solving the Procrastination Puzzle, Timothy A. Pychyl spune că, înainte de toate, oamenii care au tendinţa să procrastineze ar trebui să înţeleagă cum se autosabotează prin recompense de moment şi să înceapă să facă imediat lucrurile pe care le tot amână. Potrivit autorului, de fiecare dată când facem ceea ce intenţionăm să facem, starea noastră traversează o ameliorare semnificativă, în vreme ce în cazul acţiunilor menite ca recompense de moment, cum ar fi timpul petrecut pe site-uri de umor, în timp ce avem de lucru la un proiect sau trebuie să ne facem curăţenie în casă, are efecte negative pe termen lung.

Un alt sfat pe care-l oferă experiţii în managementul timpului, dar care, după părerea noastră, ar putea deveni la fel de bine un prilej de amânare, este “călătoria în timp” — mai precis, să ne proiectăm în viitor, imaginându-ne cât de bine ne vom simţi dacă ducem la bun sfârşit lucrurile pe care ni le-am propus sau, dimpotrivă, cât de frustraţi vom fi dacă nu reuşim să le finalizăm. Acest lucru remediază, spune psihologul, tendinţa oamenilor de a cădea pradă anxietăţii şi grijilor prezente, lucru care-i împiedică să gândească în perspectivă. O altă strategie care ne-ar putea ajuta să renunţăm la tergiversarea continuă este iertarea de sine: potrivit unui studiu din 2010, condus de Michael Wohl, studenţii care au reuşit să se ierte pe sine pentru că nu amânaseră să înveţe la primele examene, au reuşit să procrastineze mai puţin la următoarele examene.

Conform Wall Street Journal, 20% dintre adulţii americani se consideră afectaţi de procrastinare cronică, iar în rândurile studenţilor procentul este mult mai mare, ajungând la 70%. Complacerea în amânare poate conduce la o rată mai ridicată de şomaj şi la salarii mai mici, arată o cercetare condusă de Joseph Ferrari, psiholog american.

Sursa:  Brain Pickings, Wall Street Journal


3 comentarii

  1. La noi, cuvantul procastinare … sper ca am scris bine … e cunoscut sub numele de PREGETARE. Exista in dictionar verbul A PREGETA.
    Acest cuvant ( a pregeta) l-am auzit prima data la bunicii mei, asta era in urma cu mai mult de 30 de ani, de atunci … prea putin la-am auzit. Fiind in pragul batranetii spuneau ca au inceput sa pregete in a face cutare sau cutare lucru.
    Asa ca … nu cred ca trebuie sa folosim cuvinte de pe la straini. Vocabularul nostru e suficient de bogat … numai sa-l folosim.

  2. “potrivit unui studiu din 2010, condus de Michael Wohl, studenţii care au reuşit să se ierte pe sine pentru că nu amânaseră să înveţe la primele examene, au reuşit să procrastineze mai puţin la următoarele examene.”

    E corectă fraza?

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger