Temperatura medie anuală din România a crescut în ultimele decenii cu aproape 2 grade Celsius, vara şi primăvara, iar iarna cu peste 3 grade. Creșterea temperaturilor, ca urmare a încălzirii globale, îi afectează cel mai mult pe oamenii săraci. Fundația Terra Mileniul III a realizat un documentar despre ce înseamnă schimbările climatice în România, ce va fi lansat astă-seară. Lavinia Andrei, preşedintele organizaţiei, povesteşte despre film şi despre gravitatea efectelor asupra vieții de zi cu zi.
Interviu de Roxana Bucată
Care este mesajul filmului Plus2Celsius?
Mesajul este că avem nevoie să ne adaptăm la schimbările climatice şi, pe cât posibil, să reducem efectele acestui fenomen. Am vrut sa aflăm cât de mult sunt preocupaţi atât oamenii de ştiinţă, cât şi cetăţenii simpli de măsurile de adaptare. Este un film făcut în România, care se adresează românilor şi asta ni s-a părut cel mai important, să vorbim despre realităţile de la noi de-acasă. Mai uşor înteleg oamenii observând ce se întâmplă în jurul lor, decât să le povestim cum se topesc gheţarii. E mai uşor să realizeze comparând iernile de astăzi cu cele din copilărie, sau perioadele din an în care se făceau însămânţările, recoltarea, etc.
Cum resimt oamenii simpli schimbările climatice în viaţa lor de zi cu zi?
Le resimt în funcţie de zona în care stau şi activităţile pe care le desfăşoară. Oamenii se raportează la un istoric, fac comparaţie cu alte perioade ale vieţii lor şi constată diferenţele mari de temperatură între zi şi noapte, deşertificarea, dispariţia unor anotimpuri. Uneori poate nu conştientizează, însă schimbările climatice sunt de multe ori cauzele fenomenelor extreme, a fenomenelor nespecifice, cum ar fi tornadele.
Care sunt persoanele cele mai afectate?
În general, sunt afectate persoanele cu veniturile cele mai mici. Spre exemplu, fermierii şi agricultorii, în special cei care trăiesc din agricultură de subzistenţă, care vor trebui să investească mai mulţi bani în irigaţii. De suferit vor avea şi micii întreprinzători din zonele montane cărora sezonul de iarnă le oferă din ce în ce mai puţine oportunităţi de afaceri. Pe de altă parte, efectele schimbărilor climatice se vor resimţi la bugetul fiecărei familii, pentru că preţurile alimentelor vor creşte, în urma investiţiilor pentru adaptarea culturilor la noile condiţii climatice.
Care sunt principalele metode de adaptare la schimbările climatice pentru oamenii simpli?
Cei care îşi desfăşoară activitatea în agricultură vor fi nevoiţi să investească în sisteme performante de irigare şi să modifice perioadele de însămânţare şi recoltare. Pe de altă parte, cei care au afaceri sezoniere trebuie să-şi găsească alternative de business care să nu depindă de condiţiile meteo.
În ceea ce priveşte calitatea locuirii, ţinând cont de diferenţele de temperatură tot mai pronunţate, va fi necesară o bună izolaţie a locuinţelor pentru a face mai uşoară tranziţia şi pentru a conduce la o economie de energie, atât pentru răcirea temperaturii interioare pe timp de vară, cât şi pentru încălzire, în timpul iernii. Oamenii ar trebui să aibă în vedere pentru noile construcţii forme de energie alternativă şi o bună proiectare, pentru a reducere consumul
energetic.
Cine este responsabil de adaptarea populaţiei la schimbările climatice?
Autorităţile ar trebui să fie responsabile pentru informarea şi conştientizarea populaţiei. Ar trebui să ia în calcul acest fenomen în strategiile de dezvoltare regională.
Pe de altă parte, instituţiile de cercetare ar trebui să se preocupe de acest aspect. Spre exemplu, în agricultură ar trebui să se faca studii despre plantele rezistente la secetă, în aşa fel încât să se ştie ce culturi sunt mai rentabile şi cum să fie realizată rotirea culturilor.
În Elveţia se are în vedere reprofilarea zonelor turistice de munte bazate pe sporturi de iarnă, pentru că numărul pârtiilor cu zăpadă naturală s-a redus constant în ultimii ani. La noi, se construiesc pârtii în zone care au încă de pe acum probleme, fără o abordare integrată şi strategică.
Teoria schimbărilor climatice a suferit din punct de vedere al credibilităţii din cauza mai multor scandaluri referitoare la veridicitatea predicţiilor unor oameni de ştiinţă? Cât de credibilă mai este astăzi?
Teoria schimbărilor climatice operează cu foarte multe variabile şi se bazează pe modelări. Ca în orice cercetare, pot apărea şi erori în acest proces. Într-adevăr, au existat evenimente care au generat suspiciuni asupra veridicităţii rezultatelor, care au alimentat teoriile scepticilor şi care au generat dezbateri referitoare la schimbările climatice. Dincolo de modelări si teorii însă, există dovezi clare cu privire la topirea gheţarilor. Ele se află în filmări, în poze, în măsurători, iar cercetătorii şi alpiniştii care escaladează cele mai înalte vârfuri pot să vină cu astfel de dovezi.
Filmul Plus2Celsius va fi lansat în această seară de la ora 19 la Centrul Ceh din București.