Environmental Investigation Agency (EIA), o organizație de mediu cu birouri în Washington DC și Londra, a dat publicității filmări care expun conducerea companiei Holzindustrie Schweighofer România, cel mai mare procesator de rășinoase din țară, acceptând cu bună știință și recompensând lemnul tăiat ilegal printr-un sistem de bonificație. Clipul video, pe care îl puteți urmări mai jos, a fost lansat în cadrul unei conferințe de presă găzduită de Impact Hub Bucharest, iar informațiile pe care le oferă fac parte dintr-o investigație mai largă pe tema tăierilor ilegale derulată de ONG-ul american în România. Filmarea a fost făcută publică mai devreme pentru a servi actualei dezbateri pe marginea noului Cod Silvic, aflată în fază finală în Parlament. Holzindustrie Schweighofer, arată un comunicat de presă, a fost identificată ca jucând un rol central în eforturile de a stopa noul Cod Silvic.
În timpul filmărilor, arată comunicatul, investigatorii EIA au jucat rolul unor investitori străini care au câștigat drepturile de punere în valoare a unei cantități anume de lemn din pădurile unei asociații de proprietari din România. În discuțiile pe care aceștia le-au purtat cu oficialii români și austrieci ai companiei Schweighofer, investigatorii au menționat de mai multe ori intenția de a tăia mai mult decât este permis conform contractului cu asociația de proprietari. Investigatorii au cerut companiei asigurări că lemnul ilegal va fi cumpărat. În toate ocaziile, oficialiii Schweighofer au confirmat că vor cumpăra lemnul. Mai mult decât atât, aceștia au arătat bonusurile pe care le oferă pentru cantități suplimentare de lemn. Holzindustrie Schweighofer este o companie austriacă care procesează vasta majoritate a lemnului de rășinoase în produse semi-finite, în principal pentru export în UE, Japonia și America de Nord.
Pe 23 martie, Președintele României a retrimis noul Cod Silvic înapoi în Parlament pentru amendamente și dezbateri. La scurt timp, a fost dată publicității scrisoarea trimisă de CEO-ul Schweighofer către primul ministru al României, cerând să schimbe Codul Silvic, în caz contrar amenințând cu efecte negative asupra comerțului dintre Austria și România, în general.
Un al doilea document de la Ambasada Austriei la București prezintă îndemnul către Guvernul României de a se întâlni cu Schweighofer pentru a ajunge la o înțelegere în legătură cu noul Cod Silvic. Elementul din Codul Silvic care face obiectul dezbaterilor este limita de 30% impusă oricărei companii în procesarea unei specii sau sortiment din România.
Tăierile ilegale amenință ultimele păduri seculare ale Europei. Peste 60% dintre acestea sunt încă adăpostite în România. Pădurile României sunt casa urșilor, lupilor și a râșilor care se află aici în număr mai mare decât în toată Europa la un loc, cu excepția Rusiei.
Filmulețul de mai sus a fost prezentat în timpul conferinței de presă de către Alexander von Bismarck, director executiv al EIA SUA. EIA activează de 30 de ani și este finanțată de mai multe fundații ecologiste. Von Bismarck spune că scopul principal al organizației este să investigheze infracțiuni de mediu din întreaga lume, cum ar fi comerțul cu specii amenințate cu dispariția, negoțul cu substanțe chimice periculoase sau tăierile ilegale de lemne și comerțul internațional cu lemn furat. Unul dintre obiectivele sale este încurajarea unui sistem legal care să împiedice companiile externe să se îmbogățească din lemn furat din anumite țări și să le părăsească fără nicio consecință. În acest sens, EIA avut o serie de succese în SUA:
Primul nostru succes a fost crearea unei legi în SUA, în 2008, care pentru prima oară a declarat ilegal comerțul cu lemn furat din alte părți. Ne-am gândit că aceea era o problemă fundamentală, că dacă reușești să furi lemn de oriunde din lume și să pleci din acea țară, ești un om liber. Poți să ai profiturile pe care ți le dorești și niciun risc, nu ar exista consecințe. Am documentat 3.000 de metri cubi de lemn ilegal care plecau lunar din Papua Noua Guinee spre China și nu puteam decât să privim cum este acceptat acest fenomen, pentru că nu existau legi care să-i permită cuiva să acționeze.
Prima lege a fost aprobată în SUA și doar anul acesta, același principiu este implementat aici, în Europa. Exstă o lege nouă în Australia, Japonia se gândește la o lege nouă, chiar și China începe să vorbească despre scoaterea în afara legii a posesiei de lemn ilegal. Lumea se schimbă. Odată ce adoptăm aceste legi și ne concentrăm pe depistarea lemnului, pot exista consecințe. Am avut două cazuri în SUA. Unul împotriva celebrului producător de chitare Gibson Guitars, care importa lemn ilegal din Madagascar, și al doilea, anul trecut, împotriva celui mai mare retailer de pardoseală din SUA, Lumber Liquidators, care avea o cifră de afaceri de 3 miliarde de dolari – după ce am publicat raportul, a fost verificat de Departamentul de Stat și de serviciul vamal și de atunci a pierdut cam două treimi din valoare, în jur de 2 miliarde de dolari.
Alexander von Bismarck, director executiv EIA SUA.
EIA a ajuns în România în condițiile în care țara deține cea mai mare și mai importantă suprafață forestieră din Europa, atât din punct de vedere al biodiversității, cât și al potențialului economic, și pentru că se confruntă cu cele mai mari probleme în materie de tăieri ilegale. Organizația nu a venit special pentru compania Holzindustrie Schweighofer, informațiile pe care le-a dezvăluit în privința ei făcând parte dintr-o investigație mai largă asupra întregului sector lemnos din România. Dar fiind cea mai mare companie de profil din țară și având în vedere modificările propuse pentru Codul Silvic față de care firma austriacă s-a opus vehement, EIA a decis să dezvăluie informațiile mai devreme decât era prevăzut inițial.
Era imposibil să nu fi găsit această companie și, din păcate, era imposibil să nu fi ajuns la concluzia că ea acceptă și oferă cu bună știință bonusuri pentru lemn tăiat ilegal. Când vă gândiți la consecințele tăierilor ilegale, vă gândiți probabil la distrugerile din păduri, la violență, la arme, la încălcarea drepturilor omului, toate fiind adevărate, dar acesta e motorul tăierilor ilegale: o conversație într-un birou de afaceri între un vânzător cu foarte mulți bani, care spune că are un contract cu o comunitate de care nu-i place, că vrea să vândă mai mult lemn [decât i-a fost pus la dispoziție] și să știe dacă e OK să facă asta, și cealaltă parte, care spune nicio problemă, cu plăcere. Afacerea se încheie, legile sunt încălcate, iar comunitățile își pierd pădurile.
Poate părea nespectaculos, dar aceasta e rădăcina tăierilor ilegale. Iar dacă nu se găsește o cale de a le opri pe cele mai mari companii să nu mai ofere cu bună știință bonusuri pentru lemnul tăiat ilegal, din câte am văzut în alte părți ale lumii, e imposibil să se adreseze problema tăierilor ilegale, e imposibil să se adopte o lege care chiar să schimbe ceva. E important să existe consecințe pentru orice companie din lume care încalcă legile locale cumpărând lemn ilegal și oferind bonusuri pentru el. Noi ne vom continua munca aici pentru a ne asigura că vor avea loc aceste consecințe.
Von Bismarck a mai spus că organizația din care face parte nu se află în România pentru a le arăta autorităților cum să schimbe legea, ci pentru a le oferi informații prețioase care să servească unor decizii responsabile și unor mecanisme eficiente de administrare a pădurilor, plecând de la premisa că orice proces legislativ trebuie să fie stabilit pe plan local de către oamenii implicați. Membrii organizației sunt deschiși însă pentru consultări, subliniind importanța unor consecințe pentru companiile care încalcă legea. De altfel, ei sper că, la finalul investigației, să genereze acțiuni juridice.
Aș spune că trebuie să se înceapă cu consecințe clare pentru companiile din afară, pentru că altfel veți avea o lege care nu contează. Pădurile sunt greu de administrat, se află adesea departe de ochii oamenilor, ai autorităților, așa că trebuie să vă asigurați că există mecanisme eficiente pentru administrarea lor, sisteme de monitorizare, sancțiuni.
În cadrul conferinței, Alexander von Bismarck a subliniat, printre altele, și importanța pădurilor la nivel global:
În contextul în care schimbările climatice reprezintă o mare problemă, iar mulți cred că este cea mai mare problemă de mediu pe care o avem, pădurile reprezintă cel puțin 20% din această problemă. Dacă nu ne preocupăm de buna administrare a pădurilor, vom pierde cu siguranță lupta cu schimbările climatice, orice altceva am face. Pentru multe părți ale lumii, păurilor sunt promotorii unor ecosisteme sănătoase, protejează comunitățile de inundații catastrofice, de uragane, fenomene care sunt amplificate de schimbările climatice, ele susțin biodiveristatea în pădurile tropicale, care reprezintă ultima noastră resursă pentru medicamente în viitor.
Puteți citi și:
Cum se taie pădurile seculare. Afacerea lemnului din Parcul Naţional Retezat
3 comentarii
Acesti oameni trebuie amenintati cu pusca sa inceteze.
E de-a dreptul jignitor ca un singur jucator pe piata sa influenteze decizia unei legi. Astia ar trebui alungati din tara o data pentru totdeauna.
ORganizaţia are calităţi dar şi defecte: de exemplu vrea să substituie o mişcare naţională cu una mondialistă.