VIDEO Libertatea de exprimare în România, grav încălcată în 2013

1

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei a realizat, și în acest an, raportul FreeEx 2013 – Libertatea Presei în România în care face bilanțul evenimentelor negative care au afectat liberatatea de exprimare în ultimele 12 luni. Raportul anual, lansat cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, arată starea îngrijorătoare în care se află presa și jurnaliștii din România.

 

presa

 

În 2013, România s-a situat pe locul 45 în clasamentul anual al libertății presei, realizat de Reporteri fără Frontiere, înaintea SUA (locul 46), Ungariei (locul 64), Greciei (locul 99) sau Bulgariei (locul 100), dar în urma Cehiei (locul 13), Poloniei (locul 19) sau Franței (locul 39). Indicele Sustenabilității Mass-Media, realizat de IREX, constată că „Instituțiile mass-media din țară continuă să fie politizate și afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanța și libertatea presei”.

 

 

Iată care sunt principalele concluzii ale raportului:

  • O parte semnificativă a presei este în continuare folosită de patroni ca armă în vederea obținerii unor avantaje politice și economice sau pentru a pune presiune pe justiție.
  • Politizarea discursului mediatic a fost evidențiată de decizia unor jurnaliști de a migra în mediul politic și de atacurile tot mai frecvente între oamenii din presă, în care predomină amenințările, injuriile și limbajul vulgar.
  • Unele instituții media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane/grupuri sociale/justiția/grupări politice. Două astfel de atacuri vulgare au generat reacții mai consistente și au provocat o necesară dezbatere privind calitatea discursului public în România.
  • Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor este mic și nu este în măsură a descuraja astfel de practici.
  • Abaterile etice tot mai frecvente ale presei au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil.
  • România s-a confruntat cu riscul ca insulta și calomnia să fie reintroduse în Codul Penal.
  • Codul insolvenței adoptat de Guvern prin Ordonanță de Urgență amenința existența unor instituții media.
  • Media își abandonează adeseori misiunea de a informa, în schimbul promovării unor mesaje favorabile intereselor unor entități private.
  • Cluburile de fotbal și structurile de conducere ale fotbalului impun presei acoperire mediatică favorabilă și fac victime în rândul jurnaliștilor.
  • Unele decizii recente ale CNA pun în pericol dreptul la liberă exprimare, sancționând dreptul la opinie, fără a ține cont de jurisprudența CEDO.
  • SRR adoptă regulamente interne ce afectează dreptul salariaților la liberă exprimare cu scopul de a proteja instituția de criticile venite din interior.
  • Unele instituții media și unii oameni din presă își somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, amenințând cu procese.
  • Mai mulți politicieni au cerut închiderea unor instituții media.
  • CNA s-a eschivat evitând să se pronunțe în două spețe ce pot fi interpretate ca acte de cenzură (cazul Ivanovici-RCS&RDS și serialul TVR „Moștenirea clandestină”).
  • CNA a fost ținta unor presiuni venite din zona politică și din partea radiodifuzorilor.
  • Conducerea și patronatul unuia dintre cele mai importante grupuri media au fost trimise în judecată pentru șantaj. În alte două cazuri separate, instanțele au pronunțat pedepse cu închisoare pentru șantaje de presă.
  • Se perpetuează comportamentele abuzive ale forțelor de ordine la manifestațiile de stradă. Au avut loc abuzuri fără precedent ale forțelor de ordine la Pungești, cu încălcarea mai multor drepturi constituționale ale cetățenilor.
  • Conducerea SRR a târât instituția într-un conflict cu unul din liderii sindicali, comițând o serie de abuzuri ce afectează imaginea radioului public.
  • Dificultățile financiare ale TVR continuă și după încheierea procesului de restructurare. TVR nu a reușit să se relanseze pe piață după încheierea procesului de restructurare.
  • TVR continuă să ofere servicii editoriale partidelor aflate la putere – emisiuni în care politicieni sunt invitați permanenți, parteneriate cu ministere prin care se ceda decizia editorială autorității guvernamentale.
  • Criza economică s-a acutizat în piața de media. Mai multe instituții media au încetat să existe. Unele ziare au renunțat la varianta print și există exclusiv în online.
  • Situația precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat în condițiile crizei economice din piața de media.
  • S-au înregistrat demiteri abuzive ale jurnaliștilor, întârzieri la plata salariilor, mulți jurnaliști sunt plătiți pe drepturi de autor.
  • Statutul jurnalistului este vulnerabilizat și mai mult odată cu a expirarea, în februarie 2014, a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură.

Un comentariu

Reply To Stefan Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger