VIDEO Faceţi cunoştinţă cu roboţii desenatori Paul şi Pete

0

Imaginează-ți momentul în care cel mai mare artist în viață va fi un automat. Desigur, asta s-ar putea să se petreacă peste mult timp de acum înainte sau poate niciodată, însă roboții nu mai sunt folosiți doar ca să fabrice produse în scop comercial ci și ca să producă artă. 

de Kevin Holmes (Vice România)

O lume în care roboții fac arta nu mai este doar un produs al viselor asudate ale unor scriitori SF confuz din cauza drogurilor – este ceva ce se întâmplă peste tot în jurul nostru.

Fie că este vorba despre roboții industriali folosiți de colectivul german robotlab pentru instalații și performance-urile lor, sau de artsitul ceh Fredrico Diaz și sculpturile lui construite robotic, roboți își exersează potențialul creativ. O adăugare recentă la acest trend este un robot care face schițe și poate desena portrete umane.

Artistul și cercetătorul Patrick Tresset , creatorul roboților desenatori, este în acest moment rezident la Galeria Tenderpixel din Londra, care expune doua dintre aceste lucrări.

Cercetarea sa ( împreună cu profesorul Frederic Fol Leymarie , un coleg cercetător de la Departmentul de Calcul de la Goldsmiths , Universitatea din Londra), a dus la creearea lui “Paul” , un robot care face schițe— și care va desena portretele vizitatorilor galeriei ce vin să îl vadă – și pe“Peter”, o mașină care desenează /șterge în continuu.

Mâzgaling un pic linia strictă dintre artă, roboți și computere, ”Paul” este un braț desenator robotizat care schițează oamenii folosind un ochi mecanic și ”simulează imperfect o mică parte din abilitățile lui Tresset ”. Din dorința de a afla mai multe , i-am trimis lui Tresset câteva întrebări pe mail, astfel încât să ne poată explica această recentă încarnare a cercetării sale despre roboți.

Robotul “Paul” desenându-şi stăpânul


The Creators Project: Poți să ne explici puțin despre instalație și cum funcționează ea?

Patrick Tresset: Cu desenatorul numit ”Paul” folosesc un pic din tehnologia pe care am dezvoltat-o în contextul proiectului de cercetare Aikon-II. Este un proiect găzduit în departamentul de calcul al facultății Goldsmiths unde investighează activitatea de schițare prin desenul numeric. Eu coordonez acest proiect împreună cu Profesorul Frederic Fol Leymarie. Eu dezvolt software-ul pe care se bazează activitatea robotului, folosind cercetarea actuala a vizualizarii computerizate, calculele cognitive și robotica. Folosesc limbaje ca UrbiscriptPython , și frameworks ca ROS și alte programe ca OpenCV și altele. Sistemul actual începe cu căutarea unei persoane cu ochiul său motorizat , și atunci când persoana este găsită, se focusează pe el sau ea. Apoi trasează liniile caracteristice care sunt alese de niște celule de calcul (Gabor filter), care au răspunsuri echivalente cu celule pe care noi le avem încorporate în cortexul nostru vizual primar (V1

). Apoi face niste umbre. Cea de-a doua piesa robotica din show ”Peter” deseneaza in permanenta apoi stergem ca să treacă timpul. Are o cameră care captează activitatea din cameră și în funcție de activitatea și alți factori, devine plictisit sau entuziasmat. Starea lui de spirit influențează viteza cu care numară- câteodată devine prea surescitat, altădată prea depresiv – și atunci face niște lucruri neașteptate.

Robotul “Peter” petrecându-şi timpul



Care a fost ideea de la baza proiectului? Ce voiai să explorezi?

Prin această expoziţie  şi mai ales prin activitatea mea artistică mă interesează să analizez relaţia dintre oameni şi roboţi. În special încerc să creez mici scene de teatru. Mă inspiră Jacques Tati, Samuel Beckett şi Antoine de Saint Exupery.

Învaţă?

Nu această versiune, dar până la sfârşitul anului, o va face.

Ar trebui să se îngrijoreze artiştii umani?

Sunt încă autorul şi nu cred că arta este competitivă…

 

Traducere: Raluca Oana Radu

Puteţi citi versiunea integrală a interviului aici. Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener Vice România.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger