VIDEO Energie verde, râuri beton

8

Țevile de captare a apei fac parte din peisajul Munților Făgăraș din 2009 deja, dar abia acum o scrisoare din partea Comisiei Europene amenință firmele care construiesc microhidrocentrale pe râurile de munte cu suspendarea lucrărilor. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a mers personal în zona râurilor Capra, Buda şi Otic și i-a informat pe reprezentanții firmelor că dacă nu vor fi în regulă până pe 16 septembrie, lucrările vor fi oprite.

 

Reprezentanții Coaliției pentru Mediu (CMR), care înglobează 69 de organizații de protecție a mediului, au protestat în această săptămână, la fața locului, față de construcțiile de microhidrocentrale. Aceștia susțin că lucrările sunt ilegale, că se desfășoară fără un acord de mediu valabil într-un sit Natura 2000, fără acordul custodelui, cu complicitatea autorităţilor care dau avize retroactiv, iar biodiversitatea este prima victimă a MHC-urilor. Așa cum se poate observa din mai multe înregistrări video, ecologiștii susțin că excavatoarele ajung în albia râurilor, lucru interzis de legislație, iar lucrările de captare amenință râurile cu dispariția.

“Am văzut schimbată morfologia albiei râului, ceea ce în România este interzisă prin Legea Apelor. Nu ai voie să intervii în albia minoră a râului. Nu se ştie cât anume din volumul apei va fi captat. Ei ne-au spus că sunt obligaţi să lase un debit de servitute, care are un anumit volum”, spune Dan Bărbulescu, director executiv al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta, una dintre organizaţiile CMR. “Având în vedere că pe perioada de vară debitele râurilor scad foarte mult, nu ştim cât va fi captat, cât va rămâne în albie. Am discutat cu biologi care au spus că, având în vedere hidromorfologia râurilor de munte din Carpaţi, se aşteaptă ca în perioadele secetoase să nu mai curgă absolut deloc apă”.

 

Bărbulescu mai spune că microhidrocentralele sunt, de asemenea, o ameninţare la adresa biodiversităţii râurilor de munte, punând în pericol, printre altele, o specie de peşte periclitată, care se mai găseste în număr foarte mic în Râul Doamnei, un curs de apă pe care se vor construi, de asemenea, MHC-uri. SDD solicită oprirea lucrărilor, realizarea unei evaluări a impactului real asupra mediului şi sancţionarea instituţiilor statului, pe care le consideră complice la distrugerea mediului din Făgăraş prin faptul că au permis abuzurile constructorilor.

În luna iulie au existat trei controale în zonă ale Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului şi Administraţiei Naţionale Apele Române. “Pozarea conductei de aducţiune aferentă amenajării hidroenergetice amplasată pe pârâul Otic s-a finalizat. Traseul conductei de aducţiune este paralel cu albia pârâului Otic, conducta fiind îngropată pe malul drept, încălcându-se astfel prevederile acordului de mediu nr. 10/21/04/2010, care prevede  că ‘traseul conductei de aducţiune este aproximativ paralel cu albia pârâului Buda şi Otic în poziţie semiîngropat sau suprateran’. De asemenea, la data controlului GNM, se efectuau lucrări de pozare a conductei de aducţiune pe malul drept al pârâului Buda, în poziţie îngropată, fapt ce încalcă prevederile acordului de mediu”, se arată în notificarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti din iulie 2012 către firma IMOB EXPERT CONSULTING SRL, care realizează lucrări de captare a apei pe Buda şi Otic.

 

Imagini filmate în perioada 14-15 august care arată cum excavatoarele lucrează în râu

Reprezentanţii constructorilor nu sunt de acord cu acuzaţiile care li se aduc. Ei susţin că impactul microhidrocentralelor asupra mediului este minim, iar beneficiul este semnificativ mai mare. În plus, neagă că excavatoarele ar lucra în albia râului, aşa cum s-a putut observa în imaginile filmate. “Puțin naiv, deși am părul alb, am crezut cu sinceritate când toată lumea a spus ‘energia verde, prioritate națională’”, spune domnul Cosmeanu, reprezentant al firmei beneficiare din proiectul de construcţie a unei microhidrocentrale pe râul Capra. “Există un studiu de impact, care arată că nu mai e nicio urmă de pește de ani de zile și nu din cauza microhidrocentralelor. Eu sunt de acord că se poate produce o rană mediului pe o perioadă scurtă de timp, dar trebuie să punem în balanță. Germania are 14.000 de MHC-uri și renunță la energia nucleară. Dacă se întâmplă ceva, scoatem astea și, în doi ani, mediul s-a refăcut, dar la energia nucleară sunt mii de ani când nu se mai poate face nimic”. Cosmeanu consideră că e nedrept ca ecologiştii să se opună acestor proiecte: “Eu sunt pescar, de 15 ani n-am mai văzut niciun pește pe valea asta. De când s-a dezvoltat turismul, s-a terminat cu totul. Mi se pare un pic nedrept. Au fost controale și de la Garda de Mediu și de la Ape, am fost sancționați când am greșit, când am lăsat sticle de apă aruncate sau când în fața barăcilor oamenilor era un preș din cauciuc. Am greșit, am plătit”.

Potrivit statisticilor Romsilva, râurile din Făgăraș se află pe primele locuri în țară în ce privește bonitatea (capacitatea de producție) de pește, râul Capra având 18,5 kg de pește la hectar de luciu de apă, spune prof. Ovidiu Mihuț, membru al unei asociații de pescari din Argeș. Acesta amintește și că, înainte de demararea lucrărilor la microhidrocentrale, au existat competiții de pescuit pe aceste râuri.

Microhidrocentrala va produce, de anul viitor, când va intra în funcţiune, 1 MW/h, iar energia va ajunge în sistemul naţional. Odată integrate în sistem, microhidrocentralele vor fi controlate de la dispeceratul naţional, care le va opri în caz de pericol şi nu va mai rămâne apă “nici pentru peşti, nici pentru noi”, spune reprezentantul companiei, care ne asigură că utilajele nu funcţionează dacă nu se poate asigura minimul de apă.

În total, există aproximativ 50 de microhidrocentrale în curs de execuţie în toată ţara, spune Ministrul Mediului, Rovana Plumb, iar legislaţia a rămas în urma construcţiilor. Deşi lucrările au început în 2009, abia în 2010 s-a binevoit să se transpună directivele europene din acest domeniu în legislaţia românească, dar autoritățile trebuie să elaboreze nişte proceduri în conformitate cu legislația nouă, ceea ce nu s-a întâmplat, continuă ea. Prin urmare, este nevoie de un studiu actualizat privind impactul de mediu ce urmează a fi produs, consideră ministrul, iar dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână cu conservarea biodiversităţii.

Ecologiştii au denunţat, la rândul lor, lipsa unui acord de mediu actulizat, ceea ce face ca lucrările să se desfăşoare ilegal. “Deşi lucrările sunt finalizate în proporţie de 90%, nu există un acord de mediu valabil”, spune Dan Bărbulescu. Acesta susţine că era necesar un nou acord de mediu întrucât lucrările s-au modificat de-a lungul timpului.

Şi pe plan local există o opoziţie fermă faţă de construcţia microhidrocentralelor. Prof. Ovidiu Mihuţ este membru al unei asociaţii de pscarilor din judeţul Argeş şi a sesizat instituţiile de control în mai multe rânduri cu privire la ilegalitatea lucrărilor de pe râurile Capra, Buda şi Otic. Acesta a semnalat Gărzii Naţionale de Mediu faptul că proiectul a fost aprobat fără respectarea în totalitate a legislaţiei, cel mai important aspect fiind lipsa “studiului de evaluare adecvată” care e obligatoriu în Sit Natura 2000. De asemenea, a denunţat faptul că proiectul tehnic n-a fost respectat în execuţie, legislaţia de mediu a fost încălcată prin modificarea structurii geomorfologice a albiei minore, prin îngustarea secţiunii de curgere a apei după montarea conductelor pe terenul statului. Practic acum râurile au albiile îngustate cu 30-40% pentru că, în mod ilegal, acest 30-40% din terenul albiilor minore a fost declarat teren privat. “Pentru mascarea neregulilor săvârşite în cadrul aprobărilor şi execuţiei acestui proiect, autorităţile regionale de mediu din Argeş au emis sau au eliberat abuziv, post factum, diverse documente oficiale care încearcă să justifice aceste nereguli, precum Avizul modificator de gospodărire a apei nr.255/20.09.2011 şi Decizia Nr.245 din 9 martie 2012 privind actualizarea Acordului de mediu nr.14/09.11.2009 revizuit la 25.02.2010 emis de Agenţia Pentru Protecţia Mediului Argeş”, se mai arată în sesizarea semnată de prof. Ovidiu Mihuţ.


Potrivit celui din urmă document, amenajarea hidroenergetică se întinde pe un sector de aproximativ 12,97 km din râul Capra şi este de “interes public deosebit, întrucât producţia de energie de circa 25 GWH va contribui la atingerea ţintelor naţionale privind ponderea energiei produse din surse regenerabile”.

“Dacă doamna ministru le-a dat termen până pe 16 septembrie să intre în legalitate, asta înseamnă că acum sunt în ilegalitate, nu? Singura opţiune este ca şantierele să se închidă. Nu se poate da acord de mediu retroactiv. Pentru a construi o microhidrocentrală ai nevoie, prima dată, de un aviz de gospodărire a apei, apoi de acordul de mediu. Aceste documente se emit înainte de demararea lucrărilor”, spune prof. Ovidiu Mihuţ, care a monitorizat lucrările pe tot parcursul lor şi a observat cum a fost mutată albia râului Capra. Lucrările pe râul Buda sunt ilegale, susține el, întrucât se desfășoară fără un acord de mediu, și tot ilegală ar fi, în opinia lui, și elaborarea unui studiu de impact într-un stadiu atât de avansat al lucrărilor.

Pentru energia produsă, investitorii primesc certificate verzi, acestea stând la baza dezvoltării hidroenergiei – peste 500 de captări vor exista anul viitor pe aproximativ 300 de râuri din ţară. “Vom primi penalități din partea Uniunii Europene”, spune Hans Hendrich, reprezentantul Asociaţiei Sighişoara Durabilă, una dintre organizaţiile protestatare. “Şi nu plătește constructorul, ci noi, pentru ca cei care vor beneficia de certificate verzi să-și îngrașe conturile”.


8 comentarii

  1. Am o intrebare pentru acesti ecologisti de weekend: daca nu era vorba de raul Capra pe unde trec acesti ecologisti hippy sa se imbete in corturi si sa cante la chitara, mai faceau atata zarva? De ce nu vad si in locurile non turistice unde raurile sunt de culoarea maro inchis de la exploatarile forestiere?? Acolo de ce nu fac manifestatii? Ei au un studiu despre cum era natura incainte de aceste lucrari?

    Au o solutie vreodata la ceva? Ceva concret?

  2. Cam tarziu a aflat si CMR de problema asta. Exista asociatii profesionale (nu de amatori) care au sesizat problema si au facut demersuri pentru oprirea lucrarilor inca de acum un an. Demersurile respective chiar au oprit lucrarile pentru o buna perioada de timp.

    http://www.asrm.ro/amenajare_hidroenergetica/capra.html

    A se vedea data la care au inceput demersurile… AUGUST 2011

    Nu imi aduc aminte ca TOTB sa-si fi batut capul cu participarea la evenimentele si discutiile cu oficialitati in momentul respectiv.

    • Nu este tarziu.
      Din moment ce se lucreaza in continuare pe toate 3 raurile: Capra, Buda, Otic insemna ca demersurile sunt in continuare necesare.
      Cea mai mare greseala este sa rupeti miscare de mediu in grupulete, specialisti, entuziasti, teoreticini, amatori, practicanti, etc.
      Nici macar atunci cand presam impreuna cu totii nu reusim sa avem o influenta semnificativa, daca ne dispersam suntem absolut neputinciosi.
      Baietii destepti, care incazeza banii pe certificate verzi fie ca vand curent sau nu, au o influenta mult mai puternica decat a noastra, chiar specialisti fiind.
      Gr. D.

  3. Pingback: Zöld energia vs. biodiverzitás. Leállíthatják a törpe vízierőművek építését a Fogarasban » Think Outside The Box

  4. Domnilor,
    Lucrarile au continuat dupa o scurta pauza care trebuia sa linisteasca apele, sa fie stavila presei. Ati fost pe acolo anul asta (2012)? Nimic nu s-a schimbat in bine, lucrarile continua. Bravo asociatiilor (de amatori ori profesionale) care sesizeaza dezastrele de mediu patronate de stat prin complicitate cu dezvoltatorii.

  5. Pingback: Microhidrocentralele din Făgăraş au primit acordul de mediu actualizat | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: VIDEO: Micro hidrocentralele distrug raurile si natura României. Energie “verde” pe Capra, Buda, bani certificate verzi (eco11) | CE-I CU NOI?

  7. Pingback: Microhidrocentralele, încotro? Autorităţile caută soluţii, lucrările continuă | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger