Charles Darwin, care a studiat și expresiile emoției umane, a spus despre înroșirea obrajilor că este “cea mai neobișnuită și umană expresie”, iar teoriile de până acum nu au reușit să explice exact care este scopul ei evoluționist. Animația de mai jos explică însă ce au de-a face vasele de sânge care răspund la adrenalină cu semnalarea socială a jenei.
Roșeața din obraji, aflăm de aici, are loc atunci când mușchii din pereții vaselor de sânge ale pielii se relaxează și permite un flux mai mare se sânge. Ce e interesant e că pielea din regiunea în care apare roșeața conține mai multe vase de sânge decât alte părți ale corpului, care sunt și mai mari și mai apropiate de suprafață, ceea ce indică o posibilă relație între fiziologie, emoție și comunicare socială. Dacă se știe că pomparea de sânge în pielea obrajilor, care are scopul de a hrăni celulele și regla temperatura de la suprafața corpului, este controlată de sistemul nervos simpatic, mecanismul exact prin care acest proces se activează pentru a înroși obrajii de jenă rămâne necunoscut. Cât privește jena în sine, pentru ea ar fi responsabil un țesut gros de un deget aflat la nivelul creierului.