De când tot scriem pe TOTB despre risipa alimentară, au trecut ani buni, fără ca lucrurile să ia o întorsătură semnificativ mai bună: în continuare, tone de mâncare perfect consumabilă ajung la coşurile de gunoi ale agricultorilor, supermarketurilor şi, desigur, ale noastre. Inclusiv România a declarat la începutul acestui an că, în 2015, va demara o strategie naţională de combatere a risipei alimentare – măsuri concrete încă n-am văzut. În vreme ce România aruncă – cel puţin în acte – circa 2,25 tone de mâncare la gunoi într-un an, SUA este responsabilă petru 66,5 milioane de tone de mâncare aruncate. La nivel global, se estimează că într-un an, aproximativ o treime din hrana bună de mâncat ajunge la tomberon, respectiv 1,3 miliarde de tone.
Regizorul Karim Chrobog, care a urmărit de-a lungul timpului în documentarele sale teme ca sărăcia şi războiul, a pornit acum prin lume, să documenteze risipa de hrană, în condiţiile în care doar cantitatea de alimente risipită de americani ar putea să rezolve problemea foametei pentru cei 800 de milioane de oameni care se confruntă astăzi cu ea.
Primul episod din mini-seria Wasted (Irosit), realizat de Yale Environment, investighează risipa alimentară în SUA, capitala acestui fenomen, mai precis în Washington DC, oraş care a luat măsuri minore pentru combaterea risipei. Cel de-al doilea episod analizează risipa din altă perspectivă, cea a capitalei sud-coreene Seul, care a adoptat măsuri inovatoare pentru a reduce cantitatea de mâncare irosită. Ambele episoade pot fi urmărite aici.
Vă propunem ca, după ce am analizat aceste două modele, să reflectăm cu toţii la această problemă pe care o putem combate, la scară mică, prin propriile acţiuni. Pentru început, putem fi mai atenţi şi mai riguroşi când mergem la cumpărături: e recomandat, în primul rând, să nu intrăm în opulentele hipermarketuri pe burta goală. Potrivit unui studiu recent, foamea ne face să cumpărăm mult mai mult decât avem nevoie. O listă realizată acasă cu cele necesare ne poate ajuta să nu ne abatem prea mult de la strictul necesar şi să evităm situaţiile când aruncăm, de pildă, la gunoi, iaurturile neatinse care au expirat în frigider.
De asemenea, atunci când gătim, e indicat să nu facem porţii uriaşe, chiar dacă pofta ne îndeamnă să exagerăm puţin cu încă o lingură de garnitură. Iar dacă totuşi la finalul mesei, ne mai rămâne mâncare în farfurie, putem păstra, pe cât posibil, resturile, pentru a le consuma mai târziu sau pentru a le oferi o trataţie câinilor sau pisicilor din zona unde locuim. Dacă am gătit prea mult, putem dona oamenilor mai nevoiaşi pe care îi cunoaştem sau pe care îi întâlnim în drumurile noastre zilnice, atâta timp cât mâncarea este încă proaspătă.
Un rol important îl joacă depozitarea corespunzătoare a alimentelor: păstraţi în frigider produsele perisabile şi încercaţi să preparaţi în timp util fructele şi legumele care dau semne de veştejire. Ordinea e şi ea esenţială, mai ales în frigider, congelator şi în debara: dacă rafturile sunt aglomerate cu tot felul de produse şi caserole, există un risc mare ca multă mâncare să fie irosită, fiindcă se învecheşte.
Totodată, în anumite cazuri, termenele de garanţie sunt doar orientative şi unele produse sunt perfect comestibile chiar dacă data inscripţionată după “A se consuma de preferinţă înainte de” a trecut. O listă cu astfel de alimente, care pot fi consumate în siguranţă după exprirare, puteţi găsi aici. Reciclarea resturilor alimentare vegetale este la rândul ei recomandată, în special în cazul celor care locuiesc la casă, atâta vreme cât compostul rezultat este un bun fertilizator natural.
Nu în ultimul rând, ar trebui să ne obişnuim cu donarea surplusului de alimente, fie direct către oameni pe care îi cunoaştem, fie către organizaţii caritabile.
Sursa: Yale Edu 360