VIDEO Dacă planifici orașele pentru mașini și trafic, vei obține mașini și trafic

4

Dacă planifici orașele pentru mașini și trafic, vei obține mașini și trafic. Dacă planifici pentru oameni și locuri, vei obține oameni și locuri. Bucureștiul și-ar putea rezolva problemele de trafic prin realizarea cât mai rapidă a unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), potrivit experților în urbanism prezenți recent la un eveniment de informare destinat autorităților române.

de Raluca Petrescu

Evenimentul a fost organizat de Consorţiul Eltisplus, organism finanțat de Uniunea Europeană, și de partenerul său român, Asociaţia pentru Tranziţia Urbană (ATU). Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă este un mod de a aborda mai eficient problemele legate de transport în zonele urbane, ținând cont de o viziune clară, obiective și ținte măsurabile, abordare participativă și revizuire a costurilor și beneficiilor transportului.

Frank Wefering, coordonator de proiect în cadrul Eltisplus, susține că ”există o legătură directă între transportul urban și incidența deceselor cauzate de accidente rutiere sau de îmbolnăvirile provocate de poluare și de lipsa activității fizice”. O arată statisticile din orașele europene preocupate de astfel de probleme și politicile publice adoptate de ele.

Printre orașele care au găsit soluții pentru problemele de trafic si nu numai, realizând un Plan de Mobilitate se numără Budapesta (Ungaria), Freiburg (Germania), Helsinki (Suedia), Lille (Franța), Gent (Belgia) și Cambridgeshire (UK). Măsurile lor au facilitat accesul cetățenilor către locurile de muncă, reducând poluarea, emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie. Pe de altă parte, orașele și-au modificat în multe zone aspectul, dobândind mai multe spații pietonale și piețe publice, fapt ce a condus la revitalizarea zonelor urbane.

Măsurile nepopulare sunt explicate și promovate

Orașele care au realizat planuri de mobilitate au avut argumente diferite, însă toate au vizat un obiectiv comun: creşterea atractivităţii şi a calităţii mediului urban. Englezii au pornit de la obiectivele naţionale de siguranţă rutieră din anul 2009 și au căutat o reducere de 33% a persoanelor decedate sau grav rănite până în 2020 în traficul rutier.

În Gent, s-a pornit de la un proiect pentru transformarea până în anul 2020 a stației principale de tren, Gent Sint-Pieters, și a terenurilor din jurul ei într-o dezvoltare uriaşă cu utilizare mixtă și cu conexiuni intermodale bune. Un proiect atât de mare a avut nevoie de o strategie de informare şi de consultare concertată pentru a câştiga şi menţine acceptarea publică a lucrărilor.

Acest lucru a condus la apariția unui punct permanent de informare cu hărţi, clipuri video şi un model 3D, un buletin informativ periodic pentru rezidenți, evenimente în școli și ”cafenele de dialog” pentru a le oferi oamenilor șansa de a discuta în detaliu proiectul. De două ori pe an publicul este invitat să viziteze șantierul. Cu aceste ocazii, 400-800 de persoane sunt invitate în grupuri mici să vadă lucrările de aproape, primind explicații de la partenerii de proiect și de la ingineri.

Oamenii sunt infomați permanent în legătură cu beneficiile pe care le au acțiunile municipalităților, iar măsurile aparent nepopulare câștigă, pe măsură ce sunt explicate, simpatia locuitorilor.

Ce se întâmplă în București?

Bucureștiul este sufocat zilnic de aproape două milioane de mașini, din care aproximativ un sfert se află în tranzit. Numărul lor s-a diminuat în ultima perioadă doar pentru că șoferii s-au temut că vor rămâne înzăpeziți sau că și vor pierde locurile de parcare. Acestea reprezintă un alt subiect sensibil. În București, străzile sunt mărginite întotdeauna și peste tot, de mașini și abia apoi de câțiva centimetri de trotuar.

Problema transportului este un cerc vicios: din cauza comodității, dar și a transportului public ineficient, bucureștenii preferă să circule cu mașina. De aici – aglomerația, zgomotul , poluarea aerului, cheltuielile mari ale locuitorilor cu combustibilii.

Unii vor spune că cele mai multe dintre orașele europene care și-au ameliorat problemele de trafic au, spre deosebire de București, bani și resurse pentru a implementa măsuri eficiente. Totuși, Uniunea Europeană pune la dispoziție autorităților locale fonduri speciale pentru a realiza studiile necesare, ce reprezintă primul pas și cel mai dificil, în procesul de transformare a mobilității.

Până în prezent însă, niciuna dintre municipalitățile din România nu și-a exprimat interesul de a realiza și implementa un astfel de plan. Potrivit reprezentanților Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional, autoritățile au fost înștiințate încă de anul trecut de oportunitățile de finanțare pe care le au, însă nu au primit niciun răspuns.

Lipsă de voință politică la primărie

Deși unele dintre măsurile urgente pentru București se cunosc de ani de zile, implementarea lor se lasă încă așteptată. Mijloacele de transport interconectate, banda prioritară pentru autobuze, încurajarea utilizării bicicletelor în condiții de siguranță și zonele pietonale sunt încă la stadiul de dorințe.

”Am încercat în reptate rânduri să constituim grupuri de lucru și inițiative comune, însă nu s-a reușit nimic pentru că decizia nu este la noi, iar Consiliul Primăriei Municipiului București funcționează ca un mini-guvern, în care factorul politic decide de cele mai multe ori în defavoarea recomandărilor specialiștilor. Pe de altă parte, atunci când unele măsuri sunt aprobate, ori nu se aplică, ori se aplică formal”, a declarat Octavian Udriște, fost director al Metrorex.

El a menționat că pe lista minusurilor ce fac viața grea bucureștenilor este lipsa de consecvență. Un exemplu în acest sens este inițiativa de a construi parcaje la capetele liniilor de metrou, pentru a-i încuraja pe oameni să-și lase mașinile în afara centrului Capitalei. Deși promise în urmă cu mai mulți ani, parcajele conectate la metrou nu au fost niciodata amenajate, ba mai mult, s-a decis construcția unor astfel de parcări în centrul orașului. Asta, în timp ce în orașele civilizate parcările centrale sunt desființate, iar mijloacele de transport alternativ câștigă teren.

 


4 comentarii

  1. Interesant articol, dar poate incomplet. Lipsa de transparenta, cheltuirea haotica a fondurilor alocate, impartirea actuala a oraselor (vezi exemplul Bucurestiului unde deciziile sunt blocate de fiecare primar in functie de interese), problemele legate de retrocedari, intransigenta oamenilor etc sunt multe alte probleme pentru care nu avem orase pentru secolul 21.

    Aceste planuri trebuie sa tina cont de specificul local, nu se pot aplica aceleasi planuri peste tot din motive evidente. Totusi, aplicarea unor masuri clare si cu efect pe termen lung ar avea rezultate scontate. Lipseste insa vointa politica si ambitia unor conducatori de a rezolva aceste probleme.

  2. Un articol bine venit si o foarte buna abordare, dar din pacate va functiona extrem de greu in Bucuresti. Stie toata lumea ca la noi masina inseamna statut social si aceasta idee va fi extrem de greu de scos din capul romanilor. Poate ar fi bine venita o campanie care sa “lumineze” oamenii ca nu iti pierzi statutul social daca pedalezi la serviciu si nu manuiesi volanul unui SUV V8. Undeva pe ecranele ale mari care ne inunda cu publicitati la intersectii.

    Pot sa va povestesc cum pe drumul spre Comana Bike Fest am vazut doua masini absolut identice de serviciu de la o companie de telefonie mobila, in fiecare masina gasindu-se cate o singura persoana si o bicicleta pe acoperis. Am ridicat problema pe pagina de fb a concursului, iar majoritatea parerilor erau gen poate oamenii au programe diferite, locuiesc in zona diferite, e ok…
    Daca doi “ciclisti” nu sunt in stare sa imparta o masina cand merg la o cursa de biciclete, ce ar mai fi de spus?

    Comoditatea ne omoara si daca insusi Cristian Topescu spunea la o conferinta de presa ca nu suntem un popor sportiv, ce ar mai fi de adaugat? E dureros cand te gandesti cate resurse se consuma pentru ca o dama bine sau un tanar de succes sa coboare dintr-un SUV undeva pe Dorobanti, dar deja asta e o alta discutie.

  3. Problemele institutionale sunt dublate de cele de mentalitate, dar si unele si altele sunt rezolvabile, daca oamenii realizeaza ca pot trai, mai bine chiar, fara masini. Oricum, probabil o sa curga multa apa pe Dambovita pana o sa avem un oras verde, curat si aerisit..

  4. si daca s-ar construi niste trotuare mobile? in genul scarilor rulante, doar ca se vor deplasa pe orizontala si vor parcurge distanta pe care trebuie s-o parcurgi la pas intr-un timp mai rapid. asta n-ar fi o solutie? pentru cei comozi dar care au joburi relativ aproape de casa.ar putea renunta la autoturisme fara sa fie nevoiti sa pedaleze pe biciclete sau sa se inghesuie la metrou.

Leave A Reply