Creierul uman este special sau cel puţin aşa ne place să credem. Considerăm că alte creiere şi sisteme de procesare a informaţiei sunt diferite, iar un profesor de la Cambridge şi-a propus să testeze această presupoziţie.
Profesorul Ed Bullmore spune că noi metode de a studia organizarea reţelei creierului uman arată că acesta are foarte multe în comun cu creierul viermilor, cipurile de computer, cu bursa şi alte sisteme complexe. “Creierul este etrem de complicat în detaliu, ştim deja. Creierele noastre au miliarde de celule nervoase conectate prin trilioane de sinapse, deci a încerca să aflăm cum funcţionează prin analizarea unei celule sau unei sinapse este imposibil. Putem însă folosi matematica pentru a ne da o viziune diferită asupra creierului – pierzând din vedere multe detalii, dar clarificând conexiunile care realizează reţeaua creierului”, spune profesorul pentru Medicalxpress.com.
Astfel, se pare că reţeua creierului uman reprezintă o balanţă între eficienţa transferului de informaţii şi costul redus al conexiunii. Bullmore spune că diferite tipuri de gândire depind de diferite modele de conexiuni din reţea, iarcreierul uman poate trece rapid de la diferite configurări ale reţelei de-a lungul timpului.
Pentru a arăta comparaţia dintre creierul uman şi alte sisteme informaţionale complexe, profesorul a realizat un experiment în timpul discursului sau din cadrul Fstivalului Ştiinţelor de la Cambridge. Oameni din public şi alţi utilizatoti de Twitter au fost rugaţi să posteze pe această platformă mesaje despre conceptele care erau discutate, folosind tag-ul #csftitterbrain. La sfârşitul prezentării, profesorul a arătat imaginea rezultată din interconectivitatea postărilor şi a explicat cum poate fi comparată cu reţeaua creierului uman.
“Am descoperit că reţeaua #twitterbrain era cumva precum reţeaua creierului. Dar reţeaua creierului este mai puţin eficientă decât reţeaua Twitter. Creierul uman este închis într-un spaţiu fizic şi tinde să minimize costurile, iar reţeaua Twitter este mai puţin constrânsă de costul suplimentar de a realiza conexiuni la distanţă între oameni”, explică profesorul. Fiecare nod al reţelei reprezintă o regiune diferită a creierului şi este colorată conform zonei mai largi din care face parte. Filmueţul de mai jos, realizat de University of Cambridge, arată tranziţia informaţiei în cadrul reţelei, precum şiconexiunile între regiuni diferite din creier.