VIDEO Cum petrec băieții deștepți gunoaiele la groapă

Numele noii paradigme după care românii vor colecta, transporta, sorta, recicla și depozita gunoaiele menajere are o formă rotundă, plină de promisiunea unei schimbări. Și totuși, „managementul deseurilor” rămâne un eufemism în spatele căruia se desfășoară tăcută o industrie colosală construită pe rețele de influență și bani. Scena aceasta ar putea fi ruptă din „WALL-E”. 

de Oana Dan și Vlad Stoicescu

În fiecare zi, mașinile de salubritate ale marilor orașe și micilor comune își descarcă containerele peste miile de metri pătrați ai celulelor ecologice construite în ultimii ani pe bani publici și promisiuni neonorate. Și în fiecare zi, „băieții deștepți” – clienți fideli ai rețelelor ministeriale sau ai administrațiilor locale – care roiesc cu lăcomie deasupra gunoaielor, zburând nedetectați în bătaia unor obligații europene transformate în uzine de bani, își deschid larg buzunarele.

În ele intră neîncetat sume care ar fi trebuit să trateze simptomele unei boli vechi – depozitarea la grămadă a deșeurilor menajere. În România lui 2011, gunoaiele ajung însă în proporție de 99% tot la groapă. Asta în timp ce sacouri călcate la dungă semnează contracte de consultanță și execuție, promit transparență în cheltuirea fondurilor publice sau, pur și simplu, girează prin complicitate circuitele subterane prin care România își construiește, de multe ori haotic, sisteme de management al deșeurilor.

Rețineți finalul, e numele noii paradigme după care românii vor colecta, transporta, sorta, recupera, recicla și depozita gunoaiele menajere. E o sintagmă rotundă, plină de promisiunea unei schimbări. Și totuși, pentru majoritatea autorităților din România rămâne un eufemism, în spatele căruia se desfășoară tăcută o industrie colosală construită pe rețele de influență și bani. Foarte mulți bani. Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Europeană arată așa: realizarea unor sisteme integrate de management al deșeurilor a înghițit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri ISPA (un instrument de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructură și protecția mediului) și va beneficia, în următorii ani, de o finanțare totală de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operațional Sectorial Mediu. La schimb, cetățeanul ar trebui să beneficieze de un sistem care să-i colecteze selectiv gunoiul (pe fracții reciclabile: plastic și aluminiu, hârtie și carton, sticlă), să-l sorteze, să-l valorifice și doar în ultimă instanță să-l depună la groapă.

Raportările la Comisia Europeană se ajustează însă din pix – o recunosc chiar oamenii din sistem, ascunzându-se în spatele formulei „depinde cum interpretezi legea” -, iar realitatea din teren e cruntă: gunoiul ajunge, aproape integral, tot la groapă. Apariția unor depozite conforme menite să închidă, cu rapiditate, vechile gropi de gunoi care au adus România în pragul declansării procedurii de infringement n-a rezolvat problema. 49 de depozite municipale și aproximativ 2000 de gropi comunale neconforme sunt încă în funcțiune. Regulile comunitare solicită nu doar închiderea lor urgentă, ci și sisteme locale care să includă celule ecologice, stații de sortare, stații de compostare și stații de tratare a levigatului. Plus o întreagă infrastructură capabilă să susțină țintele de colectare selectivă – pubele și containere speciale, vehicule și utilaje de salubritate. În termenii economiei de piață, asta înseamnă contracte de consultanță, asistență tehnică și execuție pentru fiecare obiectiv în parte, plus obligația de a organiza licitații separate pentru concesionarea serviciilor de administrare a depozitelor ecologice și a celor de salubritate locală.

Măsuri centrale, derută locală

Schema e suficient de complicată încât să deruteze city-manageri, șefi de servicii publice locale, viceprimari și primari, consilieri locali și județeni, directori de firme de salubritate și chibiți. Nu e însă într-atât de complicată încât să-i împiedice pe „băieții destepti” să ia urma gunoaielor – produceți în medie cam 400 de kilograme pe an! – și să crească la umbra unui sistem care ar putea aduce României venituri de un miliard de euro anual și 200.000 de locuri de muncă. Până acum însă, sistemul n-a adus decât promisiuni celor pe care ar trebui să-i deservească și bani celor angajați să-l implementeze. Autoritățile locale ridică din umeri, acuzând legislația defectuoasă, țintele europene prea ambițioase și, aproape de fiecare dată, lipsa de educație și ignoranța românilor.

Firmele „clienților” prosperă însă, uneori transpartinic, alteori chiar pe meterezele politice, într-o schemă paradoxală care ajunge la maximă absurditate de a vira penalitățile acordate pentru neatingerea țintelor de depozitare la groapă, evident achitate din bani publici, în fonduri accesate de societățile de salubrizare pentru a-și finanța investiții private. Ulterior, nevoia de amortizare a investițiilor prelungește chiar durata contractelor publice.

După atâta Kafka, însă, s-ar putea să ne ajungă viitorul din urmă. În următorii 9 ani, România trebuie să atingă o țintă de reciclare de 50% din volumul total de deșeuri municipale, să valorifice energetic 40% și să depună la groapă maxim 10%. Numai anul acesta ținta globală de reciclare a României este de 46%. Peste doi ani, va crește la 60%. Iar neîndeplinirea ei poate aduce declanșarea unei proceduri de infringement și amenzi de 200.000 de euro pe zi, în 2020, potrivit lui Jose Jorge Diaz del Castillo, oficialul european responsabil de directiva închiderii gropilor de gunoi neconforme. În prezent, datele serviciului comunitar de statistică Eurostat arată că doar 1% din deșeurile municipale din România sunt reciclate, în timp ce media europeană este de 42%.

Mai rău decât noi stă doar Bulgaria, minunată reconfirmare a standardelor noastre istorice!, care în 2009 a depus toată cantitatea de deșeuri municipale pe groapă. La polul opus se află Germania, care a reciclat 48% din cantitatea totală de deșeuri produse acum doi ani, alături de Belgia și Suedia. Iar la capitolul reciclare plus compostare (compostul este un tip de îngrășământ obținut prin fermentație din resturi menajere organice și compuși minerali) Austria conduce cu 70% din volumul total de deșeuri valorificat, urmată de Germania, Olanda, Belgia și Suedia. În șapte dintre statele membre, printre care și România, mai puțin de 10% din gunoiul menajer este reciclat sau compostat.

Oameni și păsări

În parte, explicația ține de încapacitatea autorităților locale de a gestiona eficient fondurile europene contractate în ultimul deceniu pentru implementarea sistemelor de management a deșeurilor. Execuția lucrărilor s-a prelungit în unele cazuri mult peste perioada convenită în memorandumurile de finanțare, iar finalul a surprins diferențe pe segmentul achizițiilor. Pe de altă parte, o rețea subterană de complicități politice și economice a subminat peste tot eforturile de ecologizare, amenințând și chiar periclitând obiective de interes public. În spatele haosului instituțional, contractele de servicii și lucrări s-au branșat la conducta financiară. Alte „parteneriate” abia se pregătesc în culise.

De la foști directori în Ministerul Mediului, la actuali consilieri locali sau județeni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Gărzii de Mediu la actuali membri de prim plan ai vieții politice, de la mici șefi locali acționând părintește pentru împărțirea dreaptă a banilor din salubritate, la oficiali îmbogățiți peste noapte, mai toată lumea implicată în onorarea promisiunilor asumate față de Uniunea Europeană pe segmentul de management al deșeurilor și-a făcut propriile jocuri, urmând propriile reguli.

Fără animațiile computerizate din WALL-E, fără marketingul celor de la Disney, fără popcorn în săli de cinema climatizate, realitatea frapează prin sălbăticia detaliilor. Deasupra “cimiterelor” gunoaielor, acolo unde sistemul-de-băgat-bani-în-buzunarele-băieților-destepți-și-păcălit-cetățenii își îngroapă ineficiența, păsările execută de fiecare dată același dans aiuritor, brăzdând cerul în rotocoale apocaliptice. Un croncănit metalic, indiferent la forfota celor care răscolesc, cu utilajele lor moderne, mormanele de deșeuri, se năpustește apoi deasupra resturilor răsturnate de-a valma.

Ciorile și pescărușii nu lipsesc niciodată din acest cadru „la vedere”. Oamenii au învățat și ei schema. În patru cazuri investigate la Galați, Brăila, Buzău și Bacău n-au lipsit, nici măcar o dată, două elemente: plonjoanele lacome ale păsărilor și zborul „sub radar” al „baietilor destepti”.

Citiți primul episod al investigației – Proiectul ISPA din Galați

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundației Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investigație în slujba interesului public. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros România.

Foto: Silviu Voicilă