Doi cercetători de la două universități americane au găsit o modalitate de a transpune în note muzicale o supernovă, mai exact o stea variabilă explozivă care strălucește cât un întreg sistem solar. Alex Parker și Melissa Graham au realizat filmulețul de mai jos folosind observații prin telescop ale 250 de explozii stelare cunoscute sub numele de “supernove de tip Ia”. Aceste fenomene au loc atunci când o stea mică și densă, denumită “pitică albă”, își sporește prea mult dimensiunile, devine instabilă și cauzează o explozie termonucleară.
Cei doi cercetători au atribuit fiecărei supernove o notă de pian sau de contrabas, în funcție de tipul de galaxie în care au explodat – galaxiile uriașe au primit note grave, de contrabas, cele de dimensiuni mai mici s-au ales cu note de pian. În mod evident, supernovele mai apropiate sunt mai zgomotoase, cele mai îndepărtate sunt mai silențioase. Intensitatea notei este dată de modul în care o supernovă se aprinde și se estompează de-a lungul timpului. Animația din cadrul filmulețului se bazează pe date realte înregistrate de telescoape; fiecare secundă înseamnă două săptămâni.
Supernova Sonata from Alex Parker on Vimeo.
Sursa: Scientific American