Să luăm o scenă banală, pe care o cunoaştem cu toţii foarte bine: ajungem acasă de la supermarket sau de la piaţă, desfacem caser0la sau plasa de roşii toate numai una şi-una, frumoase, egale şi apetisante. Luăm cuţitul, ducem felia la gură, iar papilele gustative încep să proceseze, nedumerite, în gol. Nici urmă de gust. Mai luăm o felie şi, în afară de un vag iz vegetal, pe care cu greu l-am putea identifica dacă n-am şti că tocmai am mestecat o roşie. Dincolo de această experienţă foarte uşor verificabilă, multe din legumele şi fructele pe care le consumăm zilnic sunt bine îndopate cu nenumărate substanţe – niciodată trecute pe ambalaj -, care fac posibilă producţia de masă.
Efectul pe care pesticidele, insecticidele , fungicidele, fertilizatoarele şi stimulentele de creştere care se regăsesc în hrana de fiecare zi îl au asupra corpului uman nu este bine cunoscut şi, cel mai adesea, nu suntem conştienţi de faptul că aceste substanţe pătrund în corp, odată cu legumele şi fructele prin care avem impresia că ne asigurăm o alimentaţie sănătoasă.
Un exepriment recent, realizat la cererea lanţului de aprozare Coop din Suedia, scoate la iveală acest aport chimic al alimentelor cu ingrediente provenite de agricultura industrială. Coop, care promovează produsele provenite din agricultura organică încă din anii ’80, a invitat o familie suedeză obişnuită să-şi schimbe stilul de a mânca. Dacă, în mod normal, familia consuma alimente din supermarketuri, alegând în virtutea unui preţ mai scăzut, timp de două săptămâni, membrii familiei Palmberg au consumat numai produse ecologice. Autorii experimentului au recoltat probe de urină de la fiecare membru al familiei, de-a lungul unei săptămâni în care aceştia au consumat hrană obişnuită, neecologică. Apoi au repetat probele de-a lungul celor două săptămâni, când dieta familiei Palmberg a constat exlcusiv în produse bio. Dacă primele probe de urină erau bogate în susbstanţe chimice, regăsite în alimente, cele recoltate în a doua parte a experimentului arată dispariţia din corp a acestor substanţe. Mai multe depre această diferenţă, puteţi afla din filmuleţul de mai jos.
Desigur, preţul ridicat al produselor bio este din start un factor prohibitiv pentru cea mai mare parte a populaţiei, iar el nu poate concura cu cel am produselor provenite din agricultura industrială. Însă, atunci când facem calculele economice, ar trebui să ţinem seama şi de costul ascuns al alegerilor alimentare, traduse în aporturi chimice al căror efect asupra sănătăţii nu este studiat îndeajuns. De asemenea, se cunosc extrem de puţine lucruri despre efectul pe care îl au combinaţiile de pesticide, odată ingerate. Tocmai de aceea, e important să cunoaştem, pe cât posibil, sursa alimentelor pe care le consumăm şi să optăm pentru produse cultivate cât mai aproape de regiunea în care locuim. Cu alte cuvinte, să încercăm, pe cât putem, să devenim locavori.
Paşii înspre a deveni locavor sunt doar câţiva şi destul de simpli:
- căutaţi şi cumpăraţi produse locale, de la ferme din zonă, chiar dacă asta înseamnă să vă deplasaţi puţin în afara unui oraş;
- folosiţi orice spaţiu verde aveţi la îndemână pentru a cultiva ceva;
- orientaţi-vă spre produse bio sau măcar tradiţionale, eventual spre ferme de tip familial;
- dacă nu puteţi renunţa la produse precum cafeaua sau ciocolata, cumpăraţi-le de la un magazin local sau de la unul cu specific (cafea, brânzeturi etc.);
- mergeţi la piaţă înainte de a merge la supermarket şi învăţaţi să vă gândiţi meniul zilei în funcţie de ce găsiţi proaspăt, nu în funcţie de semipreparate congelate;
- învăţaţi reţete noi de la producătorii autohtoni şi cum să congelaţi produsele în aşa fel încât să nu se altereze.
Deşi aceste schimbări de obiceiuri alimentare pot părea anevoioase, mai ales pentru viaţa agitată a oraşului, în care jobul ne mănâncă cea mai mare parte a timpului, ele sunt cât se poate de realizabile, atâta timp cât înţelegem că, în fond, suntem ceea ce mâncăm. Iar în condiţiile în care ne preparăm o salată de roşii şi alte ingrediente pe care le considerăm sănătoase, ele vin la pachet cu pesticide, insecticide şi fungicide, e important să delegăm puţin mai multă atenţie lucrurilor pe care le punem zi de zi în farfurie. De asemenea, dacă reuşim să găsim o reţea de încredere de unde să ne aprovizionăm cu legume şi fructe proaspete de sezon, putem obţine un buget chiar mai mic decât la cumpărăturile din hipermarketuri.
Sursa: Fast Company
Puteţi citi şi:
Câteva lucruri pe care trebuie să le înţelegem pentru a ne hrăni mai responsabil
Ţăranii alternativi care pot hrăni lumea
Think Outside the Box este o publicaţie independentă, realizată exclusiv cu ajutorul donaţiilor de la cititori. Ca să putem scrie mai departe despre subiecte care ne privesc pe toţi, avem nevoie de susţinerea voastră. Orice contribuţie contează. Vă mulţumim!
Donaţiile se pot face direct în contul Asociaţiei Think Outside the Box (Iban: RO07RNCB0295145097240001, codul de identificare fiscală: 34244700) sau prin PayPal:
5 comentarii
Va dau o veste proasta. Si “organicele” contin pesticide . Pesticide organice …o alta palarie cu aceeasi marie. Chimicalele sunt tot acolo sau poate si in cantitati mai mari pesticicdele bio find mai putin eficiente. 2. Daca s-ar produce doar produse “organice ” nu ati gasi rosii in magazin. De fapt ati cam muri de foame rapid. Pentru ca nu ar fi suficente organice care sa sature toti imbecilii.
Butonul de Donate nu merge, sunt pe firefox 37.0.2 windows 7
Ziua bună şi mulţumim pentru sesizare. Investigăm problema şi revenim cu informaţii. O zi cât mai bună, ţinem legătura!
da, organice my ass…pamantul e acelasi..panza freatica etc..daca sunt cultivate pe alta planeta let me know..
Legumele si fructele bio se cultiva pe soluri necontaminate cu pesticide. Marul nebio se stropeste de 33 de ori intr-un an. Chiar daca solul sa zicem ca ar fi contaminat, faptul ca nu il mai stropesti de 33 de ori pe an iti asigura o cantitate de toxine mult mai mica in corp, si implicit mai putine probleme de sanatate.