După o absență de 200 de ani din România, castorul a fost surprins în urma acțiunii de monitorizare a WWF și Rewilding Europe în Delta Dunării. Imaginile au fost obținute de la cinci camere cu infrarosu amplasate în zona unde trăiește familia de castori, în complexul lacustru Somova – Parcheș.
Castorul european (Castor fiber), acum specie strict protejată, a dispărut la începutul secolului al XIX-lea, nu numai în România, ci și în marea parte a Europei, din aceleași cauze: vânarea excesivă pentru blană și pentru castoreum (odata folosit în idustria parfumurilor) și modificarea habitatului. În România, proiectul de reintroducere a fost inițiat de ICAS Brașov în 1998 pe cursurile râurilor Olt, Mureş şi Ialomița, iar 12 ani mai târziu, în 2010 au migrat fără vreo intervenție umană şi în Delta superioară. Aceast fenomen se înscrie în tendința generală a revenirii acestei specii si a altor 36 de specii de mamifere și păsări pe tot cuprinsul Europei și este documentată de Wildlife Comeback Report.
“Această specie e supranumită „inginerul ecosistemelor” pentru ingeniozitatea prin care construiește un mozaic de habitate unde reține apa și extinde zonele umede, atât de necesare în condițiile actuale ale schimbărilor climatice. Mai mult, aceasta specie erbivoră are un impact de lungă durată asupra mediului în care trăiește, îmbogățind biodiversitatea din aceste habitate. Vizuinile de crengi specific aranjate pot fi noi cuiburi pentru păsări sau ascunzători pentru reptile și amfibieni, iar canalele pe care le sapă pot fi locuri ferite unde peștii își pot depune icrele”, spune Alexandra Panait, coordonatorul proiectului în Delta Dunării, Rewilding Europe.
Imaginile surprinse ilustrează atât diversitatea speciilor de păsări din zonă (clipul nu este pe repede-înainte), cât și exemple de prădători naturali ai castorilor, mai ales ai puilor, cum ar fi câinele enot. Astfel, prin prezența unui lanț trofic complet putem înțelege cum natura ține totul în echilibru.
WWF-România și Rewilding Europe susțin antreprenorii locali să valorifice natura și să trăiască responsabil de pe urma ei. Una dintre oportunități ar fi ca aceștia să dezvolte pachete turistice axate pe observarea păsărilor, să îi ghideze pe alți iubitori de natură și să descopere împreună multitudinea de specii din Delta Dunării.
Castorul lucrează noaptea
Vizuina castorilor are o structură complexă, cu intrări subacvatice și așezarea caracteristică a crengilor deasupra pământului, ușor de recunoscut, care are inclusiv un horn pe unde intră aer proaspăt.
Castorii pe tobogan
Castorii sunt animale semiacvatice, deci foarte abile în apă, dar destul de greoaie pe uscat. S-au adaptat însă și folosesc, pentru a ajunge mai repede în apă și pentru a scăpa de prădători o pantă mai puțin abruptă din mal, ca un tobogan.
Castorul își consolidează adăpostul
Folosește crengile pe care le roade sau le colectează din apropiere, dar și nămol, ca liant. Acesta îi face adăpostul impermeabil, iar toamna, când iși tapetează întreaga construcție și îngheață, adăpostul devine de nepatruns pentru prădători.
Câinele enot din apropierea vizuinii castorilor
Acest animal a patruns în România în a doua jumătate a secolului al XX-lea din fosta Uniune Sovietica, după ce a scăpat din fermele de blană. S-a daptat bine la mediul din Deltă și pentru că este carnivor are un avantaj în competiția pentru hrană.
Cormorani și egrete, dimineața, în Deltă
La inceputul verii, cel mai bun moment pentru observarea păsărilor este dimineața devreme.
Foto: Cristian Mititelu Raileanu
Puteți citi și:
Pe urmele urșilor bruni din Maramureș, amenințați de intervenția omului