VIDEO Aerul care ne îmbolnăvește: ”E-urile” respirate de bucureșteni provoacă sute de morți

Aerul din București e un adevărat cocteil de poluanți. De fiecare dată când îl tragem în piept, inhalăm pulberi în suspensie, oxizi de azot, benzen sau CO2. Cel mai des întâlnit, dar și periculos poluant îl reprezintă praful, adică PM 10 și PM 2,5. Anul acesta, deși suntem doar la jumătate, Bucureștiul a depășit numărul maxim de zile admise de poluare. 

 

de Roxana Bucată

 

Defavorizați de poziția geografică a orașului în zona de câmpie, cu soluri nisipoase, plămânii bucureștenilor nu sunt ajutați nici de autoritățile responsabile de calitatea aerului din Capitală. Am stat de vorbă cu specialiști în probleme de sănătate și cu activiști care luptă de multă vreme pentru un aer mai bun, dar și cu oficiali ai primăriei. Am aflat cu surprindere că, pentru cei care întocmesc politicile locale, problemele de mediu nu sunt prioritare, deși ele au un efect deloc neglijabil: cauzează anual sute de îmbolnăviri.

Principala măsură de combatere a poluării aerului, perdeaua de arbori care să înconjoare Bucureștiul, trenează de ani buni pe masa decidenților. Supafața de spațiu verde din interiorul orașului crește doar pe hârtie, astfel încât, pentru ca cifrele primăriei să tindă spre normele europene, Pădurea Băneasa a fost inclusă peste noapte în spațiul intravilan. Traficul auto este sufocant, iar banda unică pentru transport în comun lipsește, ca să nu mai punem la socoteală șantierele de construcții care nu respectă normele. În fața acestor probleme, care au făcut ca Bucureștiul să fie a doua cea mai poluată capitală din Europa, autoritățile sunt încă la stadiul de a face studii pe această temă pentru că nu cunosc amploarea situației și nu știu ce e de făcut. Am fost pe teren, să vedem care sunt pericolelele pe care le inhalăm cu fiecare gură de aer și ce fac autoritățile pentru a preveni îmbolnăvirile. Ce am aflat, puteți vedea în reportajul de mai jos:

 

 

În luna iunie, Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a aschimbat statutul noxelor provenite de la maşini de la “posibil cancerigene” la “cancerigene”. Benzenul care ajunge de pe ţeava de eşapament în plămânii noştri este, astfel, o cauză a cancerului la plămâni. În contextul în care informaţiile pe care le avem despre efectele poluării aerului asupra sănătăţii sunt tot mai grave, ne-am întrebat ce fel de aer respirăm în Bucureşti. Capitala are un aer dintre cele mai poluate din Europa, aflându-se la coada clasamentelor, doar înaintea Sofiei. Un studiu al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis din 2011 arată că în anul 2010, toate stațiile de monitorizare a calității aerului din zona București-Ilfov au înregistrat depășiri ale concentrațiilor limită pentru cel puțin o substanță poluantă (PM 10, adică granule de praf cu diametrul de 10 microni). Au fost înregistrate depășiri maxime de peste 5 ori mai mari decât limita zilnică pentru PM 10 și de peste 6 ori mai mari decât limita zilnică pentru PM 2,5. Mediile anuale, atât pentru PM 10 cât și pentru PM 2,5, sunt mai mari decât limita anuală la toate stațiile la care sunt măsurate. De asemenea, prin reducerea poluării cu PM10 până la limitele impuse de UE și recomandate de OMS, numărul persoanelor internate cu afecțiuni respiratorii cronice ar fi fost redus cu aproximativ 300 de cazuri, doar în anul 2009.

Aerul: Irespirabil pe stradă, curat ca lacrima în acte

În ciuda faptului că, nu mai devreme de anul trecut, au fost înregistrate 80 de zile cu depășiri ale pulberilor în suspensie, potrivit măsurătorilor Agenției Regionale pentru Protecția Mediului București, în condițiile în care limita maximă de zile cu depășiri pe an este de 35, autoritățile consideră că situația se îmbunătățește și că bucureștenii respiră un aer tot mai curat. Asta arată și cadastrul verde al Bucureștiului, întocmit în acest an, care indică o suprafață de aproximativ 23 mp / cap de locuitor, aproape de standardele europene pentru un aer curat de aproximativ 26 mp / pe cap de locuitor. Saltul de la 12 mp / cap de locuitor de spațiu verde înregistrat în urmă cu un an la aproximativ 23 mp / cap de locuitor nu s-a făcut, însă, prin plantarea de copaci, ci prin încadrarea pădurii Băneasa în intravilanul localității.

Aerul din București este măsurat cu ajutorul a opt stații fixe în zona București-Ilfov – o stație de fond regional la Balotești, o stație de fond suburban la Măgurele, o stație de fond urban la Lacul Morii, trei stații industriale în Drumul Taberei, Titan și Berceni și două stații de monitorizare a traficului la Mihai Bravu și Cercul Național Militar. Raportată la populația Bucureștiului, rețeaua de monitorizare îndeplinește minimul cerut de UE, dar stațiile au defecțiuni în multe zile. Pentru ca buletinul de monitorizarea a calității aerului să fie valid într-o zi e nevoie ca minim trei analizatoare să funcționeze, ceea ce nu se întâmplă mereu. Gabriel Ciuiu, șef serviciu Monitoring din cadrul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului București, spune că stațiile au deja opt ani de vechime și necesită reparații care ar costa aproximativ 70.000 de euro pe an, bani care nu există.

Astfel, pentru zilele în care staţiile nu funcţionează, putem presupune că poluarea este la fel de gravă, dacă nu mai gravă, afirmă Costel Popa, preşedintele Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, organizaţie care în 2011 a realizat un studiu privind calitatea aerului în Bucureşti. Pentru intervalul 2004-2009, Ecopolis arată că, dacă ar fi fost respectate limitele pentru PM 10, dintre adulţii şi copiii sub 1 an care mor în fiecare an în Bucureşti, peste 800 de adulţi şi aproximativ 230 de nou-născuţi ar fi putut fi salvaţi.

Respirația care scurtează viața

Institutul Naţional de Sănătate Publică are un departament dedicat calităţii aerului, condus de Andra Neamţu. Aceasta susţine că sănătatea populaţiei în raport cu poluarea aerului stagnează, iar Institutul lucrează la colectarea datelor pentru o bază de date pentru a arăta cum infuenţează poluarea sănătatea umană. În raportul pe 2009, se arată că “din corelarea indicatorului Incidenţă prin astm bronşic – Concentraţie PM 10, în marea majoritate a cazurilor se poate observa o strânsă legătură”. “Unele studii au sugerat faptul că expunerea pe termen lung la particule în suspensie este asociată cu scăderea speranţei de viaţă cu circa 2-3 ani”, se mai arată în raportul INS. Acesta detaliază efectele asupra sănătăţii a particulelor în suspensie: un efect direct, iritant, asupra tractului respirator, un efect toxic sistemic şi un efect indirect prin transportul unor substanţe cu efect secundar. Expunerea la particule respirabile se poate traduce prin alterări ale funcţiilor pulmonare, alterări ale capacităţii pulmonare, agravarea bolilor respiratorii sau cardiovasculare deja existente, creşterea susceptibilităţii la infecţii respiratorii, alterări morfologice ale tractului respirator, carcinogeneză, creşterea mortalităţii.

Măsurile primăriei, înțepenite la stadiul de proiect

“Ştim că Bucureştiul este un oraş poluat în ce priveşte pulberile în suspensie. Din anul 2008 există programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Bucureşti, aprobat prin decizia Consiliului General, care cuprinde măsuri pe care primăria generală şi primăriile de sector trebuie să le implementeze, pe termen mediu sau pe termen lung. Programul a fost revizuit în 2010”, spune Oana Grigore, directoarea Direcţiei pentru Mediu din cadrul Primăriei Bucureşti. Aceasta spune că, în ciuda măsurilor, parte implementate, parte nepuse în practică, anumiţi poluanţi depăşesc limitele maxime adminse, astfel că este necesar un studiu. “Îl văd ca şi pe o lege la nivelul Bucureştiului în ce priveşte calitatea aerului. Pentru că dacă trebuie să măturăm sau să aspirăm, de câte ori trebuie să aspirăm, de câte ori trebuie să spălăm străzile, un astfel de studiu trebuie să ne spună. Poate în sectorul 4 trebuie să plantăm de zece ori mai mulţi arbori, iar în sectorul 1 nu trebuie decât să spălăm de şase ori pe zi străzile. Noi nu ştim acest lucru astăzi”, spune Oana Grigore.

Totodată, Primăria Generală şi-a propus să aibă, pe viitor, un sistem propriu de monitorizare a calităţii aerului, un prim pas în acest sens fiind făcut prin achiziţionarea auto-laboratorului mobil, “o bijuterie” de 1 milion de lei. În sezonul de primăvară, echipa laboratorului a făcut măsurători în intersecţia Calea Griviţei cu Chitilei, pe Ştefan cel Mare la spitalul Colentina, constatându-se că sunt zone mai expuse poluării cu pulberi, de exemplu în zona Bucureştii Noi, unde este trafic intens şi puţină vegetaţie, dar pe Ştefan cel Mare, o arteră intens circulată, nu s-au înregistrat depăşiri, datorită amplasamentului, spune Adrian Catrina, şef serviciu Monitorizarea Calităţii Mediului din cadrul Primăriei Bucureşti. Concentraţiile de poluanţi variază şi de la o zi la alta şi în timpul aceleiaşi zile, de la o oră la alta. Astfel, dimineaţa se înregistrează un aer curat, de cele mai multe ori sub valorile limită, după ora 8 când se intensifică traficul auto, creşte nivelul pulberilor în suspensie, dar aerul rămâne la o calitate satisfăcătoare, iar problema apare seara după ora 20 până în prima parte a nopţii când valorile prafului ajung şi la 100 de micrograme, în condiţiile în care valoarea maximă admisă este de 50 de micrograme.

Un oraș pentru mașini, nu pentru oameni

În toţi anii de monitorizare a calităţii aerului în Bucureşti, opt la număr, au existat depăşiri ale limitei admise de zile, o limită de 35 de zile permisă de UE, spune, la rândul său, Gabriel Ciuiu, şef serviciu Monitoring în cadrul ARPMB. “Şi anul acesta vom avea depăşiri, avem deja 35 de zile cumulat în două sau trei staţii”, spunea acesta în luna iunie.

Programul integrat de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului are trei direcţii de acţiune, spune Gabriel Ciuiu. La capitolul transporturi se lucrează la realizarea benzii unice pentru transportul în comun, dar Poliţia Rutieră consideră că această măsură este foarte sensibilă pentru conducătorii auto, la spaţii verzi se doreşte “măcar păstrarea celor pe care le avem”, iar în ce priveşte şantierele în construcţie se intentionează un control mai bun.

“Este halucinant ca poate 99,5% din proiectele care vin la ARPMB să se spună despre ele că nu au un impact semnificativ asupra mediului, fie că este un mall de 7 hectare sau o mare şosea. Apoi vorbim de primării, de autorizaţii ilegale pe spaţii verzi şi vorbim de instituţii de control care nu funcţionează. Este un sistem administrativ în care practic nicio instituţie nu funcţionează”, spune Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul care a candidat, în iunie 2012, la Primăria Generală a Bucureştiului, propunând bucureştenilor un oraş prietenos cu oamenii. Aceştia au votat tot pentru un oraş pentru maşini, în schimb. Care mai sunt, totuşi, şansele bucureştenilor de a avea un aer curat? “Depinde de ei, de presiunea pe care ei o vor face pe administraţia publică”, răspunde Nicuşor Dan, “pentru că nu am văzut o astfel de presiune, nu am văzut mari proteste la defrişări de spaţii verzi”.