Viața sedentară ne face anxioși

0

Un nou studiu publicat recent în  Journal of Neuroscience nu are pretenția de a reinventa apa caldă, însă ne atrage atenția asupra unei probleme care ar trebui să ne pună pe gânduri, dacă nu o face deja: sedentarismul vieții moderne crește semnificativ gradul de anxietate. Experimentul care a întărit această corelație a fost realizat pe șoareci, însă specialiștii spun că nici oamenii nu sunt scutiți de această consecință.

121055317505_max740

Cercetătorii de la Princeton au comparat comportamentul și activitatea cerebrală a șoarecilor care aveau posibilitatea exercițiului fizic cu ajutorul unor rotițe montate în cuști, cu cel al subiecților sedentari. După cum vă puteți imagina, cei activi au dovedit mai multă curiozitate pentru explorarea mediului și mult mai puțină anxietate, lucru dovedit și de o parte a experimentului, în care șoarecii au fost scufundați în apă rece. În fața acestei experiențe stresante, subiecții care avuseseră parte de mișcare au reacționat mult mai calm decât cei pasivi. Cercetarea activității cerebrale a scos la iveală faptul că alergatul determină crearea unor neuroni excitabili care impulsionează activitatea, precum și sporirea sensibilă a neuronilor specializați în producerea unor elemente cu rol liniștitor la nivelul sistemului nervos.

Împrumutând această corelație în lumea oamenilor, avem ca premisă un procent semnificativ de persoane afectate de anxietate și depresie. Potrivit Anxiety and Depression Association of America, 18% dintre americani suferă de afecțiuni legate de anxietate, iar 11% dintre femeile americane de vârstă mijlocie au prescrise medicamente împotriva anxietății. Desigur, lipsa mișcării nu cauzează direct afecțiuni din spectrul anxietății, însă este un puternic factor corelat cu acest tip de afecțiuni.

Deși, de cele mai multe ori, ne este la îndemână să facem exerciții de mișcare, fără a merge neapărat la sala de sport, mulți dintre noi avem impresia că acest lucru este inaccesibil. Dacă judecăm după statisticile realizate la nivelul SUA, care spun că 68% dintre drumurile cu lungimi între 800 de metri și 3 kilometri sunt făcute cu ajutorul unui vehicul, ne dăm seama cât de adânc înrădăcinate sunt efectele comodității în stilurile noastre de viață. De asemenea, o tremie din participanții la studiul derulat de National Household Transportation Survey în 2009 au declarat că nu merseseră deloc pe jos în săptămâna anterioară chestionarului. Una dintre posibilele explicații ale acestui comportament vizează percepția oamenilor asupra traficului, văzut ca hiperaglomerat și sub-semnalizat. De asemenea, mulți dintre respondenți au invocat teama de infracțiuni stradale, lipsa unor spații pietonale adecvate și programul prea încărcat, care nu le permite să se plimbe. 

Recomandările specialiștilor vizează tocmai acest tip de alegere, care exclude activități obișnuite, dar esențiale sănătății psihice și fizice. În vreme ce orele petrecute la sălile de sport pot necesita atât timp, cât și resurse financiare, putând fi totodată plictisitoare, ni se recomandă să redescoperim plăcerea unor activități simple, cum ar fi mersul pe jos. Dacă ne-am face mai des plimbările și dacă am alege picioarele, nu roțile, pentru drumuri scurte și medii, șansele de a ne simți ca niște cobai neliniștiți, prinși între zăbrelele unei cuști, ar scădea văzând cu ochii.

Sursa: The Atlantic


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger