Verdeața Isteață – grădină urbană în jungla de beton din Mănaștur

1

Ce au în comun un arhitect, un manager de spital, un sociolog, mai mulţi peisagişti, studenţi şi tot felul de alţi voluntari? În primul rând, pasiune pentru agricultură ecologică şi dorinţă de implicare. Aşa s-a născut proiectul “Verdeaţa Isteaţă de Manastur”, care îşi propune să revitalizeze spaţiul verde din zona staţiei de tramvai de la Podul Calvaria [din Cluj]. S-au adunat deja câteva zeci de persoane dornice să se implice, dar fiind un grup deschis, numărul lor creşte constant.

 

de Elza Almași (ZiardeCluj.ro)

 

Ne-am coagulat ca o comunitate pentru că se poate şi din interes pentru agricultură urbană. Avem o grădină comună şi la Jucu. Este important de reţinut că nimeni nu este şef, nimeni nu este reprezentant, deciziile se iau de comun acord cu toţii – spune Dan Fofiu-Sânpetreanu, managerul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) Cluj.

Verdeaţa Isteaţă este unul dintre răspunsurile comunităţii clujene la proiectul municipalităţii “Adoptă un spaţiu verde”. Acesta se adresează firmelor şi instituţiilor şi presupune încheierea unui protocol de colaborare cu Primăria pe o perioadă de trei ani, timp în care firma se angajează să îngrijească spaţiul verde “adoptat”. Aşa a ajuns Verdeaţa Isteaţă să aibă un “copil” de 120 de metri pătraţi în Manastur.

Membrii proiectului sunt ICUTR Cluj, în calitate de semnatar (proiectul adresându-se firmelor sau instituţiilor), Asociaţia EcoRuralis, Asociaţia InfOMG, organizaţia Colectiv A, Iris HR Services SRL şi persoane fizice individuale, membri ai comunităţii clujene.

Am mers la Primărie cu o propunere mai neortodoxă pentru ca spaţiile verzi pot fi decorate nu doar cu plante ornamentale, aşadar vom crea o grădină urbană atât cu rol decorativ, cât şi utilitar – a spus Fofiu-Sanpetreanu.

 

La început, au fost mai reticenţi şi încercau să ne convingă să plantăm mai bine panseluţe şi tuia şi ne spuneau că nu are rost să punem plante utile, că se vor fura. După ce le-am arătat fotografii cu grădini urbane din Berlin şi din Quebec, au devenit mai deschişi – a spus şi Adela Fofiu-Sânpetreanu, membră a proiectului.

 

 

Cu varză în anvelope

Cele trei triunghiuri de spaţiul verde neutilizat vor fi amenajate cu materiale reciclabile şi soiuri de plante autohtone din Transilvania.

Vom avea mini-sere pentru răsaduri din lăzi de lemn şi cu geamuri de bucătărie reciclate, o spirală din cărămizi pentru diferite straturi, butoaie cu buzunare pentru agricultură verticală, suporturi pentru plante căţărătoare şi anvelope reciclate pe post de jardinière – a spus Oana Burlă, masterand la Peisagistică.

Printre soiurile care urmează să fie plantate aici, începând de la sfârşitul acestei luni, se află salată, ceapă, usturoi, spanac, iar mai târziu morcovi, varză, dovlecel, castraveţi, roşii, fasole, floarea soarelui, mentă, maci şi şofran.

Membrii proiectului nu stau cu mâinile în sân nici până când începe sezonul de plantare. Au strâns deja bucăţi de geamuri şi cărămizi din demolări, iar în week-end au “pescuit” anvelope din Someș. Tot ce le trebuie pentru a se putea apuca de treabă este să li se predea amplasamentul. Consilierii locali vor discuta proiectul “Adoptă un spaţiu verde” în şedinţa de vineri. Citiți restul articolului pe ZiardeCluj.ro.


Un comentariu

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger