Când vorbim despre feminism, cu toate direcţiile sale de acţiune şi cercetare, înţelegem, în esenţă, lupta pentru drepturile egale în rândul femeilor, fie că e vorba de drepturi sociale, economice, politice sau culturale. Deşi a pornit ca mișcare a femeilor pentru femei, cauzelor adunate sub umbrela feminismului li s-au alăturat de-a lungul timpului şi bărbaţi care înţeleg necesitatea unei schimbări majore a felului în care raportul dintre genuri e înţeles şi aplicat la nivelul societăţii. Astăzi, când la Sibiu începe Festivalul Egalităţii de Gen, vă propunem o serie de interviuri cu bărbaţi care susţin valorile feminismului.
Interviu de Roxana Bucată
Ilustraţie de Ionuţ Dulămiţă
Liviu Gaja, psiholog clinician specialist la Spitalul de Psihiatrie Ghe. Preda Sibiu, vicepreşedinte, psihoterapeut şi trainer în cadrul A.L.E.G, spune că accesul la educație sexuală a femeilor este o prioritate, iar faptul că tot mai mulți bărbați implicați în creșterea copiilor este un semnal că lucrurile încep să se schimbe în bine. Vă invităm să citiţi şi celelalte interviuri din serie, la care sunt invitaţi Florin Poenaru, doctorand în antropologie socială, David Schwartz, regizor de teatru şi activist, şi Marius Bogdan Tudor, istoric.
Ce înseamnă bărbat feminist?
Un om care crede atât în egalitate de gen, cât şi în valorizarea fiecărei persoane, indiferent de genul acesteia.
Cum se raportează un bărbat feminist faţă de cauzele feministe, comparativ cu o femeie?
Empatizează mai uşor cu situaţia de discriminare a femeii, pentru că şi el, ca bărbat feminist, se simte uneori la rândul său privit cu scepticism de cei din jur.
Cum ai început să susţii cauzele feministe?
În 2004, un grup de persoane pe care le simpatizam au înfiinţat A.L.E.G. – un ONG care avea ca scop promovarea egalităţii şi combaterea violenţei de gen. Pe atunci, era o idee revoluţionară care m-a atras foarte mult şi cu ale cărei valori mă regăseam. Astfel, filosofia personală s-a împletit cu cea a ALEG-ului, valorizând persoana pentru ceea ce este şi nu pentru că aparţine unui anumit gen, luptând pentru acestea cu motivaţie şi pasiune, promovând un feminism incluziv care avea ca punct central omul, nu genul şi o viaţă lipsită de violenţă, inclusiv de abuzuri sexuale. Aşa a început activitatea mea ca voluntar, apoi ca membru – şi în acest moment particip la multe din proiectele organizaţiei care, într-un fel, e o parte integrantă a vieţii mele. Apreciez feminismul de la A.L.E.G. şi-l promovez pentru că implică atât femei, cât şi bărbaţi, considerând că pentru a rezolva o problemă şi a ajunge la un echilibru în societate trebuie să ”lucrăm” cu ambele părţi.
Ce părere ai despre situaţia femeii în societatea românească de azi?
Întodeauna este loc pentru mai bine, dar consider că s-au făcut totuşi paşi importanţi: ratificarea Convenţiei de la Istanbul, un număr relativ constant de organizaţii care susţin cauza feministă prin evenimente regulate şi care au ecou în presă (de exemplu, Expoziţia Martorelor Tăcute, Festivalul Egalităţii de Gen). Văd că femeile devin din ce în ce mai vizibile, iar acest fapt denotă o schimbare care promite şi care poate fi realizată într-un ritm caracteristic societăţii noastre.
Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă femeile în prezent?
Nu cred că pot puncta cea mai mare problemă a femeilor, consider că toate sunt prioritare, dar un aspect pe care şi asociaţia din care fac parte îl susţine este accesul la o educaţie sexuală făcută de către specialişti în domeniu – inclusă în curricula şcolară şi la care pot participa de la o vârstă cât mai fragedă, pentru a nu se ajunge la situaţia de copile cu copii (gândindu-mă aici la abuzurile care există în cazul căsătoriilor aranjate şi nu numai).
Ce părere ai despre situaţia bărbaţilor în societatea românească de azi?
Văd o schimbare în atitudinea bărbaţilor, cel puţin în mediul urban, atunci când vorbim de implicarea activă în îngrijirea şi creşterea copiilor. Vedem tot mai des bărbaţi care schimbă scutece, plimbă copii în parc sau petrec timp împreună. Chiar dacă s-au făcut paşi mărunţi atunci când vine vorba de regândirea valorilor tradiţionale, în care bărbatul era considerat „capul” familiei, iar femeia doar mamă pentru copii, consider că schimbarea este tot mai evidentă.
Crezi că e nevoie de bărbaţi feminişti?
Cu siguranţă şi totodată văd o implicare din ce în ce mai mare din partea băieţilor – vorbesc aici de creşterea numărului voluntarilor băieţi din cadrul asociaţiei noastre.
Cum se manifestă susţinerea ta faţă de femei? (exemple de situaţii în care ai luat atitudine faţă de un caz de discriminare, abuz, nedreptate faţă de femei)
Prin îndrumarea femeilor către servicii specializate în domeniul combaterii violenţii domestice, colaborarea cu specialiştii din adăposturi sau instituţiile de acest gen, şi atragerea şi conceperea unor strategii de implicare şi a bărbaţilor în sprijinirea acestei cauze. Prin implicarea în proiecte de conştientizare şi informare, care au legătură directă cu promovarea drepturilor femeilor şi a nediscriminării în diferite aspecte ale societăţii: drepturi reproductive ale femeii (inclusiv acelea de a avea o viaţă lipsită de abuz sexual, combaterea stereotipurilor şi a violenţei intre parteneri (Campania Corpul Tău îţi aparţine, LogIn, Idei strălucite etc.)
Citiţi şi:
Bărbații feminiști sunt cei care lucrează la desființarea propriei dominații (I)
“O femeie la conducere nu este o performanţă, e o normalitate” (II)
“Bărbaţii feminişti trebuie să susţină femeile, nu să le conducă” (IV)