Ieri am pornit-o pe urmele lui Ulise, zis şi Odysseu, inspirată fiind de frumoasa ediţie a Odysseiei scoasă de Humanitas. Traseul e lung, omul a făcut-o pe Penelopa să aştepte ceva vreme. Prima parte era numai o plajă şi-o leneveală. A doua parte, de-abia acum începe.
de Ana-Maria Caia (Caia.ro)
Primul popas o fi fost înfricoşător şi pentru bietul Ulise. Arată ca un paradis, dar râul Acheron duce în ţinutul morţilor. Dacă vă înfrângeţi frica, să ştiţi că râul cu pricina se află în Grecia, că se varsă în Marea Ionică printr-o deltă în miniatură, cu vegetaţie luxuriantă. E neînchipuit de frumos, dar râul e cam spurcat, după cum se ştie din vechime, aşa că apele lui repezi sunt numai bune de rafting. Plăceri mai calme se pot consuma în satele mici de pe cursul râului, ca Gliki sau Kanalaki, pline de restaurante şi pensiuni. Bonus la râul spre infern e poarta spre infern, un oracol antic, pe numele lui Nekromanteio, în ruină azi, dar perfect vizitabil.
Sirenele îi cântau lui Ulise undeva în golful Napoli, nu departe de insula Capri. Dacă e să îl credem pe cel mai mare vagabond al antichităţii, n-a oprit pe la ele. Astăzi ar fi o tâmpenie să nu dai o tură prin Capri, unde se ajunge uşor, cu feribotul din Napoli, măcar cât să visezi la verile răsfăţate ale împăratului Tiberiu, care avea pe insulă vila de vacanţă. Şi bogaţii contemporani au proprietăţi aici, ceea ce se reflectă în preţurile mari la orice. Bifaţi, bineînţeles, Grota Albastră.
Vagabondajul continuă cu mai multe preumblări prin Sicilia, iar apoi, ţup, Ulise ajunge în Malta, mai precis pe insula Gozo, tărâmul nimfei Calypso. Aici, dacă reuşeşti să reţii denumirile locurilor, bine, dacă nu, tot bine. Ix-Xatt tal-Imgarr, Ghajnsielem, Xewkija, Ramla il-Ħamra sunt câteva exemple de locuri din Gozo. Ultima e o plajă roşie, unde înaintea voastră a fost Ulise. Pe Gozo e mult vin, multe biserici de patrimoniu şi o stâncă în formă de arc care se termină în mare, numită Fereastra Azurie.
Mai e pe lista lui Ulise, insula Scheria, identificată adesea ca insula Corfu. Pe lângă leneveala la plajă, aici sunt condiţii de leneveală şi în grădini tropicale. Dacă aveţi yacht, luaţi-l cu voi, sunt condiţii excelente pentru navigatorii contemporani, ca şi pentru cei antici.
Şi ajunge Ulise şi la Penelopa, în Ithaca. Nu mă miră că a fost plecat de aici atâţia ani, insula e mică şi are doar 1000 de locuitori, prin urmare îmi închipui că nu era mare distracţie nici pe vremea lui. Pe dos decât în povestea lui Homer, pe insulă se ajunge repede cu feriboturi din diverse porturi. Turismul nu este prea dezvoltat, în principal pentru că plajele nu sunt cu nisip, dar fiind Grecia, inevitabil te împiedici de vreo 10 situri arheologice şi vreo 3 muzee.
Desigur, Ulise s-a plimbat haotic, din vest în est şi din nord în sud. Un călător contemporan cu GPS şi Google Maps ar aranja destinaţiile într-o ordine ca să iasă un traseu. Ceea ce o să fac şi eu, în povestea cu numărul trei, inspirată din Odysseia.