Anul trecut, Finlanda a anunţat un mare experiment pe marginea venitului minim garantat asigurat lunar cetăţenilor săi, iar alte ţări şi oraşe se gândesc serios la această opţiune, printre care şi oraşele olandeze Utrecht, Tilburg, Groningen şi Wageningen, scrie FastCoExist. Dintre acestea, Utrecht a înaintat guvernului olandez o propunere pentru realizarea experimentului „Să vedem ce funcţionează”, prin care vrea să compare efectele a patru forme de plată pentru locuitorii săi. Unii văd în salariul minim garantat o pomană care nu se justifică în vremurile de criză de astăzi, în timp ce alţii îl consideră o modalitate de stimulare a muncii şi o necesitate în epoca automatizării, în care joburile slab calificate bine plătite ar urma să fie mai puţine.
În Utrecht, Heleen de Boer, consilieră din partea Partidului Verde, susţine ideea pentru că, crede ea, le-ar asigura şomerilor un rol mai mare în societate. “Noi credem că sistemul de asistenţă socială actual este foarte demotivant, pentru că oamenii trebuie să-şi caute un loc de muncă, să facă toate treburile astea administrative şi au bani puţini”, spune ea. “Nu li se permite să aibă un mini-job şi sunt obligaţi să-şi caute un loc de muncă ce nu există. Asta le dăunează stimei de sine. Noi credem că dacă îi lăsăm pe oameni să fie liberi, ei vor avea șansa de a se gândi la ce le-ar plăcea să facă, cum ar fi înființarea unei companii sau executarea unor joburi cu program scurt. Așa, vor face parte din societate într-o mai mare măsură”.
Utrecht a aplicat la guvernul central pentru realizarea experimentului „Să vedem ce funționează”, în care ar urma să compare efectele a patru forme de aplicare a venitului minim garantat. În primul experiment, orașul le va oferi cetățenilor săi 900 de euro pe lună fără a le cere nimic în shimb și le va permite să muncească cât își doresc (o versiune pură a venitului minim garantat). În al doilea, beneficiarii vor face voluntariat în schimbul banilor de la stat (vor face cumpărături pentru persoanele în vârstă, de exemplu), iar statul le va lua banii dacă nu își îndeplinesc sarcinile. În al treilea, oamenii vor primi bani în plus dacă fac voluntariat, iar în al patrulea, cetățenii vor primi banii fără a li se permită să muncească.
Edilii orașului olandez vor colabora cu Universitatea din Utrecht pentru recrutarea a 250 de persoane pentru experiment și selectarea voluntarilor pentru cele patru direcții de testare, și apoi pentru analizarea efectelor pe care le vor avea asupra volumului de muncă pe care vor să-l presteze oamenii, nivelului lor de bunăstare sau gradului de utilizare a serviciilor publice, cum ar fi asistența medicală. Dacă va fi aprobat de guvernul din Amsterdam, programul se va desfășura pe o perioadă de doi ani. Mulți oameni spun că venitul minim garantat înseamnă să dai bani unor oameni care nu fac nimic, însă, după cum subliniază de Boer, această critică s-ar putea aplica sistemului de asistență socială actual, care, la nivel general, nu le permite oamenilor să muncească dacă primesc ajutoare de șomaj. Având un venit minim garantat, de care ar benefica toți cetățenii, indiferent de ce venituri au sau dacă sunt angajați, oamenii vor putea munci cât de mult își doresc.
„În prezent, le dăm oamenilor bani ca să nu facă nimic, iar ei încearcă din greu să-și găsească un loc de muncă și nu sunt considerați parte din societate. Noi nu credem că oamenii sunt leneși. Credem că dacă le vom da bani, nu vor sta toată ziua pe fotoliu, pentru că sunt animale sociale. Dacă le vom asigura un spațiu în care să se gândească ce e de făcut, vor participa mai mult decât își doresc acum”. Un alt beneficiu văzut în venitul minim garantat ar fi simplificarea sistemului de asistență socială, guvernul nemaifiind nevoit să verifice statutul oamenilor înainte să le dea bani, sau faptul că vor fi înlocuite mai multe tipuri de asistență socială cu o singură plată, care le-ar asigura oamenilor o libertate mai mare privind cheltuielile.