Utopia Tășuleasa. Mii de copaci plantați de voluntari

5

În ”plasa de păianjen” de la Tășuleasa Social s-au ”prins” numai în ultimul an 1.300 de copii. Ei au venit din Dorna Candrenilor, Vatra Dornei, Suceava, Bistrița, Cluj, Bacău, București și au învățat despre natură direct din “Pădurea Pedagogică” – despre cum poate fi ea protejată și ce primim înapoi pentru asta. Copiii au răspuns fără ezitare fiecărui apel al oamenilor de la Tășuleasa, fie pentru împăduriri, ecologizări sau alte acțiuni ale asociației. Așa s-a întâmplat și weekend-ul trecut, când peste 400 de elevi-voluntari au venit la Tășuleasa și au plantat 8.000 de puieți de stejar, frasin și salcâm în Șieu Măgheruș, pe un versant afectat de alunecări de teren.

 

de Roxana Bucată

Tășuleasa Social a ajuns astfel la 160.000 de copaci plantați în cei zece ani de activitate. Alin Uhlmann-Ușeriu este omul care a pornit această aventurăși care a reușit să strângă în jurul lui o mână de voluntari dedicați. Aceștia construiesc de zece ani comunitatea de pe dealul din Piatra Fântânele, județul Bistrița Năsăud – o țară în țară, cum se zice pe acolo. Cei 8.000 de puieți au fost sădiți în câteva ore de către copiii entuziaști, încurajați de Alin, care nu își ascundea mândria. “Au venit copiii ăștia de la Vatra Dornei, s-au dus la primar și i-au cerut microbuz să vină la Tășu”, povestește Alin, încântat de faptul că elevii preiau inițiativa de a veni la plantat.

Violeta are 18 ani și e voluntar Tășuleasa Social de la 14 ani. Ea ne confirmă că în școală toată lumea știe de Tășuleasa, iar când se aude de vreo acțiune, toată lumea se mobilizează. Pentru ea, Tășu înseamnă mai mult decât protejarea mediului, e locul unde a găsit oameni care nu au judecat-o, ci au primit-o așa cum este. “La 14 ani, toți îmi ziceau uite-o și pe grasa aia, dar la Tășuleasa m-au făcut să mă simt bine”, povestește Violeta. “Chiar dacă aveam 14 ani, mi-am dat seama aici  că, dacă vrei să faci ceva, poți”, mai spune eleva de liceu care a văzut cum, de-a lungul anilor, sute de copii au rămas legați de locurile bistrițene.

 

 

Harnicii voluntari au fost răsplătiți de Alin cu o gustare în are liber și un concert în natură, la doi pași de viitoarea pădure pe care tocmai o plantaseră. Maria Răducanu, Zoltan Butuc și Robin & The Backstabbers sunt artiștii care s-au alăturat, în acest an, listei lungi de actori, muzicieni și scriitori care au fost în țara Tășu. Pe listă sunt actorul Marcel Iureș, violonistul Alexandru Tomescu, fotograful Cosmin Bumbuț, scriitorii Attila Bartis, Cecilia Ștefănescu, Dan Coman, Dan Lungu, Florin Iaru, Marin Mălaicu-Hondrari, Marius Chivu și Mircea Cărtărescu, caricaturistul Ion Barbu, muzicienii Ada Milea, Bobo și Urma.

Paul este unul dintre cei mai vechi voluntari de la Tășuleasa, având șapte ani de experiență. S-a alăturat comunității Tășu la o plantare de primăvară, iar locurile și determinarea lui Alin l-au făcut să rămână. “Ce văd eu mereu aici e că tinerii vor să facă ceva, aici îți vine să-ți deschizi colivia și să te duci cât vezi cu ochii. E tot timpul ceva de făcut aici și mereu ceva nou”, spune Paul care s-a și mutat la Tășuleasa de tot, după ce, vara asta, a terminat Facultatea de Artă și Design de la Cluj.

Paul a realizat și un film de animație despre “țara Tășu” pe care l-a prezentat în cadrul festivalului Anim’est. În șapte minute puteți vedea povestea ”pânzei de păianjen” care s-a țesut la Tășuleasa, desenată de Paul și narată de Marcel Iureș:

 

“Când eram mai mic tot îmi doream să mă fi născut în altă țară, dar la Tășuleasa am văzut o groază de lucruri frumoase și mi-am dat seama că, de fapt, nu aș vrea să mă fi născut în altă parte. Tare mă bucur că m-a pus aici cine m-a pus”, spune Paul, care a văzut generații de copii trecând pe la Tășuleasa. “Ei vin la Tășuleasa foarte plictisiți și prima dată întreabă dacă avem Internet. Pleacă emoționați sau nu mai vor să plece”, spune voluntarul.

 

 

Paul a pierdut șirul copacilor plantați de el, dar e foarte bucuros să-i vadă mari, după ce i-a ținut în mână. Singurul lucru pe care îl știe despre viitor e că vrea să rămână la Tășuleasa, unde a cunoscut mai mulți oameni decât oriunde în altă parte, deși e în vârful muntelui. De la toți colegii voluntari a învățat ceva:  Iulian e foarte hotărât și atent la ce se întâmplă în jurul lui, Ștefan e foarte viu, Natașa e foarte pragmatică, dar și jucăușă, Roxana e foarte sinceră, Mona e foarte atentă și grijulie. Ca și cum ar avea o familie mare – Ana e atentă și rațională, Alin e hotărât, Maria este foarte simpatică și e foarte interesant să o vezi cum crește, iar Silviu mereu face un lucru până la capăt.

Voluntarii mai vechi ai asociației sunt și “profesori” pentru cei tineri care vin în Pădurea Pedagogică, “o sală de clasă în aer liber” care se întinde pe trei hectare și unde elevii învață despre “societatea copacilor”, circuitul apei în natură, energiile alternative sau importanța conservării naturii. Pădurea Pedagogică începe cu o expoziție de fotografii a lui Cosmin Bumbuț, cu ajutorul căreia copiii observă “siluetele” arborilor din țara noastră. Prima lecție despre pădure este că aceasta e o adevărată “societate” în care copacii au diferite relații între ei, ca și oamenii. Exemplul din pădure este cel al răchitei și molidului care au crescut împreună, răchita asigurându-i molidului umbra de care are mare nevoie pentru a crește, dar când acesta ajunge la maturitate, răchita se usucă și e doborâtă mai ușor de vânt.

 

 

Pe traseul educativ din Pădurea Pedagogică, voluntarii de la Tășuleasa au amenajat, împreună cu o echipă de voluntari germani, mai multe module de energie regenerabilă, cu ajutorul cărora elevii învață cum se aprind becuri, de exemplu, cu puterea apei, a vântului sau dând la pedale. Tot în pădure, voluntarii au creat, în miniatură, două reprezentări ale satului românesc, una lipsită de vegetație și una înverzită, copiii putând observa, astfel, efectele ploilor puternice asupra comunităților în cazul în care natura este conservată și în cazul în care oamenii abuzează de natură.  Cu ajutorul stropitorilor, voluntarii simulează o ploaie care se abate asupra satelor, ploaie care e reținută de copacii din satul verde, dar care provoacă alunecări de teren în celălalt.

Lecția de ecologie se continuă cu una despre viață. Pentru asta, copiii se aventurează într-un labirint construit de voluntari pentru a recrea circumferința celui mai gros copac din lume, chiparosul de Montezuma, pe care îl puteau cuprinde abia 30 de oameni. După ce obosesc parcurgând cercurile concentrice care par să nu ducă nicăieri, în mijlocul labirintului, Paul le spune copiilor o poveste despre cât e de puternic omul.

Aflând despre stația de epurare de la Tășuleasa, care curăță apa uzată și o redă naturii curată, copiii continuă lecția despre copaci: fagul este “doctorul pădurii”, din fag se fac instrumente muzicale, arțarul crește până la 500 de ani, iar mesteacănul este “domnișoara pădurii”. Nici speciile de animale – ariciul, pârșul, vipera – nu lipsesc din lecția de ecologie, precum nici specia cea mai dăunătoare – “hoțul de lemne”, care nu doar că nu e pe cale de dispariție, ci se și înmulțește necontrolat.

 

 

“Hoțul de lemne” este specia cu care Alin se luptă de zece ani la Tășuleasa. “E prea mult, prea de tot, prea de peste tot”, spune Alin, care a fost martor la abuzuri foarte mari ale omului asupra pădurii, observând cum, în timp, 30 de oameni cu căruța, pe o rază de 3 kilometri au “curățat” 4.000 de hectare de pădure sau, cum spun ei, “au făcut lemn”.

Cea mai mare problemă este legislația permisivă, spune Alin. Pentru furtul a 5 metri cubi de lemn primești o pedeapsă echivalentă cu cea pentru nepurtarea centurii de siguranță în mașină. Mai mult, există propunerea de scădere a mediei de vârstă a copacilor pentru tăiere de la 120 la 80 de ani, ceea ce ar duce la o scădere cu 30% a suprafeței împădurite în scurt timp. Chiar și cei din “afacerea” cu lemne zic că asta e prea mult, spune Alin.

 

 

Tășuleasa Social nu se rezumă la a planta copaci, ci, pe lângă educația copiilor între 10 și 18 ani și pregătirea voluntarilor pentru ca aceștia să desfășoare, pe cont propriu, acțiuni similare, asociația mai organizează și Camionul de Crăciun, o acțiune cu tradiție prin intermediul căreia, de nouă ani de zile, Tășuleasa Social a dăruit 100.000 de cadouri familiilor defavorizate social din județele Bistrița-Năsăud, Bihor și Mureș. De asemenea, încă de la primii ani de înființare, Tășuleasa Social a adus din Germania medicamente în valoare de peste 1.000.000 de euro pentru spitalele, centrele sociale și azilurile de bătrâni și a participat la renovarea și dotarea a 10 școli rurale și a mai multor grădinițe. În ce privește acțiunile de ecologizare, una dintre campaniile naționale ale asociației, Verde 003, a însemnat 70 de tone de deșeuri strânse, 2.200 de voluntari și 450 de kilometri de maluri de apă curățate. Cele mai multe proiecte ale asociației sunt susținute de Coca Cola HBC România.

Foto: Mircea Restea


5 comentarii

  1. Si uite acum vine Craciunul ….
    Dar pana atunci avem lunile octombrie si noiembrie in care se fac impaduriri de toamna !
    Interesati-va de campanii de plantat in zonele voastre si mergeti la impaduriri. Sau plantati cat mai multi copaci pe terenurile voastre,ori in fata blocului,a casei,etc.
    Nu are rost sa va mai spun cat de vitali sunt copacii,padurea !
    Nu o sa va ia nimeni de mana sa va duca:)

  2. Pingback: Principele Nicolae al României a vizitat campusul Asociaţiei Tăşuleasa Social | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Voluntarul Paul și Camionul de Crăciun | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Din fenomenele naturii: Tăşuleasa pe schiuri | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: FOTO La Tășu a început sezonul de împăduriri | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To Claudiu Mitut via Facebook Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger