Săptămâna trecută, departamentul pentru probleme legate de populaţiile indigene din Brazilia (FUNAI) a anunţat că un trib izolat din Amazon a abordat din proprie iniţiativă o echipă de specialişti guvernamentali aflaţi în explorare, făcând un pas fără precedent în afara pădurilor tropicale. Primul contact oficial cu acest trib de după 1996 a fost determinat de ameninţările repetate primite din partea unor străini. Antropologii se tem însă acum de consecinţele pe care le poate avea contactul cu “lumea civilizată” asupra populaţiei protejate până acum de politica neintervenţiei.
Un trib amazonian care nu a luat legătura cu “lumea civilizată” priveşte un avion (2006).
Încă de la începutul lunii iunie, mai mulţi săteni din regiune au anunţat prin radio autorităţile braziliene că un grup de 35 de apartenenţi la un trib străin le-au atacat culturile, folosind machete şi alte unelte împotriva localnicilor. În urma sesizărilor, FUNAI a trimis pe teren o echipă de specialişti, printre care se aflau mai mulţi medici şi un antropolog, José Carlos Meirelles, consilier pe probleme legate de populaţiile indigene. Momentan, nu se cunosc exact cauzele care i-au determinat pe indigeni să iasă din izolare, atâta vreme cât specialiştii abia încep să deprindă limba vorbită de aceştia. Una dintre ipoteze este legată de tăierile ilegale de copaci făcute în zonă, care ameninţă resursele de care comunităţile tribale depind. Zona protejată este totodată un punct important pe harta traficului de cocaină: producătorii pastei de coca, din care se obţine drogul, şi-au montat tabere în pădurea tropicală, folosind rutele indigenilor către cursurile de apă, pentru a putea transporta cocaina dintr-o ţară în alta.
Intervenţia oficialilor care au fost contactaţi de tribul care nu mai stabilise nicio legătură cu cei din “afară” de 18 ani e considerată discutabilă. Kim Hill, antropolog la Arizona State University, care a cercetat îndelung populaţiile amazoniene, e de părere că, deşi ajutorul primit de la autorităţi poate atenua conflictul inter-tribal, întâlnirea ar putea avea riscuri semnificative. Printre acestea, se numără pericolul contactării unor boli noi şi eventualitatea abuzurilor la adresa resurselor deţinute de acest trib. Circa 60% din populaţia Nahua, descoperită recent în zona Amazonului peruvian, au murit între 1983 şi 1985 de gripă, tuse convulsivă şi alte boli ale tăietorilor de lemne ne-indigeni. Acesta e unul motivele pentru care autorităţile braziliene au derulat o politică neintervenţionistă faţă de aceste triburi, începând cu 1987. În cazul de faţă, FUNAi va asigura servicii medicale şi monitorizare a stării de sănătate pentru apartenenţii tribului care a solicitat ajutor, prioritatea numărul unu fiind prevenirea transmiterii bolilor.
Sursa: Science Mag
Foto: GLEISON MIRANDA/FUNAI/SURVIVAL
Puteţi citi şi:
FOTO Imagini impresionante din viaţa unui trib
FOTO Fotografii impresionante cu triburi pe cale de dispariţie
FOTO Nomazi: Stiluri de viaţă care vor dispărea curând
O confederaţie de triburi a adoptat o monedă virtuală drept “monedă naţională”