După ce guvernul s-a dovedit complet ineficient în lupta cu tăietorii ilegali de lemne din pădurea amazoniană, o comunitate de indigeni din nordul Braziliei a decis să ia problema în propriile mâini. Înarmați cu arcuri și săgeți, dotați cu sisteme de monitorizare prin GPS, cei aproape 2.200 de membri ai tribului Ka’apor au organizat o patrulă de ”paznici ai pădurii”, pentru a riposta la ofensivele tăietorilor de lemne.
Strategia indigenilor nu merge pe proiecte ONG-istice și nici pe amenzi, ci pe acțiune directă: membrii tribului urmăresc camioanele și tăietoarele de lemne care intră pe teritoriile indigene din regiunea Alto Turiaçu, iar apoi le incendiază. Șoferii și tăietorii sunt alungați și avertizați să nu revină pe cele 530.000 de hectare unde se află și așezările Ka’apor, iar cei care nu urmează sfatului, sunt dezbrăcați și bătuți.
Indigenii din zonă au luat decizia de a-și apăra singuri pădurea în 2011, iar de atunci, spun ei, numărul furturilor de lemn a scăzut. A crescut însă numărul amenințărilor cu moartea primite de membri ai tribului, care caută acum susținerea presei și a organizațiilor de mediu. Jurnaliștii de la The Guardian, printre primii care au ajuns în mijlocul ”paznicilor pădurii”, au publicat un amplu material despre bătălia pe care acești oameni o poartă împotriva celor care distrug una din cele mai bogate zone de lume, în materie de biodiversitate.
Deși așezările cu vechime ale Ka’apor au electricitate, antene TV, dispensare și terenuri de sport, așezarea improvizată de cei care păzesc pădurea nu beneficiază de niciuna din aceste facilități. Această ”miliție” informală trăiește în barăci improvizate și doarme în hamace montate în inima pădurii, pentru a putea acționa rapid atunci când hoții de lemn ajung pe teren.
”Paznicii pădurii” configurează o cameră de supraveghere pentru tăietorii ilegali. Foto: Lunae Parracho/Greenpeace
Deși autoritățile consideră legitime acțiunile indigenilor și consideră că este de datoria statului să-i susțină, lipsa acțiunilor concrete contrazice teoria. Anul trecut, în Brazilia au fost uciși 70 de indieni, cu 32% mai mulți decât în 2013. În majoritatea cazurilor, la mjiloc se aflau interese legate de defrișările ilegale. Membri ai comunității sugerează că autoritățile sunt în complicitate cu tăietorii, cărora le oferă autorizații.
Organizația Greenpeace a început să se implice în acțiunile tribului, oferindu-le de curând 11 camere de supraveghere, 11 sisteme de monitorizare cu GPS și două computere. ”Cu ajutorul camerelor, sperăm să dovedim că, la o anumită oră, într-un anumit loc, camioanele au sosit goale și au plecat încărcate cu lemn. Sperăm ca astfel să obținem mai multe dovezi, care să convingă autoritățile să ia măsuri pentru a opri tăierile ilegale și violențele,” explică Marina Lacorte, de la Greenpeace Brazilia.
În vreme ce instituțiile statului brazilian fie nu iau măsuri eficiente, fie sunt implicate – după cum s-a demonstrat în investigații recente – în rețelele de hoți de lemne, membrii tribului Ka’apor își riscă viața pentru a salva pădurea, extrem de importantă nu doar pentru viața lor cotidiană, ci și pentru identitatea culturală. Însă, dincolo de confruntările cu tăietorii ilegali de lemne, indigenii din zonă sunt amenințați și de boli transmise odată cu contactele din ce în ce mai dese cu oameni din afara comunității.
Deși expunerea la factori culturali și tehnologici s-a intensificat în ultimii ani, membrii tribului Ka’apor vor să-și păstreze cu orice preț identitatea și cultura: copiii sunt educați până la vârsta de 10 ani exclusiv în limba Ka’apor, iar de curând, de pildă, tribul și-a formalizat propriul calendar. Acesta se bazează pe principalele momente ale activităților agricole și de împerechere a animalelor. Cu excepția câtorva alimente pe care le cumpără, cum ar fi orezul, indigenii din regiune își asigură singuri hrana, din culturile de manioca, banane, dovleac și pepene, crescând găini sau vânând, printre altele, mistreți, căprioare și papagali.
Dincolo de bătălia pe cont propriu împotriva tăietorilor ilegali de lemne, indigenii brazilieni spun că au de înfruntat și politicile iresponsabile ale guvernului, care urmărește tacit să reducă populațiile indigene.