În anul 1938, Universitatea Harvard a pornit un studiu ambiţios, care a urmărit 268 de bărbaţi (începând din perioada studenţiei) pe durata a 75 de ani; studiul este recunoscut ca fiind cel mai lung de felul său din istoria cercetării directe a evoluţiei umane. Scopul studiului era să stabilească, cât mai corect posibil, ce factori contribuie cel mai mult la o existenţă umană înfloritoare, scrie Feel Guide.
Studiul a combinat domenii (fiziologie, psihologie, antropologie) şi a adunat date variate, de la tipul de personalitate şi nivelul de inteligenţă la obiceiuri legate de consumul de alcool, relaţiile de familie sau chiar lungimea scrotului. Anul trecut, George Vaillant, care a condus studiul timp de mai bine de trei decenii, a publicat rezultatele acestuia în cartea Triumphs of Experience (disponibilă aici). Studiul început în 1938 a urmărit peste 200 de bărbaţi, începând din anii studenţiei şi ajungând la vârsta a treia şi a ajutat cercetătorii să înţeleagă maturizarea adultă şi ce te ajută, ca bărbat, să trăieşti fericit după convenţionala pensionare. Analizând aspecte diverse ale vieţii bărbaţilor, de la relaţii, la politică şi religie și de la consumul de alcool la strategii de a face faţă unor probleme, studiul a oferit rezultate interesante:
– vieţile noastre continuă să evolueze şi în anii de pe urmă, care adesea se dovedesc o perioadă mai împlinită decât cele de dinainte;
– bărbaţii care se descurcă bine la vârsta a treia nu au avut, în mod obligatoriu, şi acelaşi succes la vârsta a doua sau viceversa;
– este posibil să îţi revii după o copilărie nefericită, dar amintirea unei copilării fericite este o sursă de putere şi energie pentru întreaga viaţă;
– căsătoriile aduc mai multă satisfacţie abia după vârsta de 70 de ani;
– îmbătrânirea fizică după vârsta de 80 de ani este determinată mai puţin ereditar şi mai mult de stilul de viaţă avut înainte de vârsta de 50 de ani. Astfel, o îmbătrânire frumoasă, cu graţie şi vitalitate, ni se datorează mai degrabă nouă, dacă avem un stil de viaţă sănătos, decât moştenirii genetice;
– alcoolismul este o problemă cu o putere distructivă enormă pentru bărbaţi (de altfel, notează studiul, alcoolismul a fost identificat drept cea mai des întâlnită cauză de divorţ în rândul participanţilor la studiu; tot alcoolismul a fost asociat problemelor precum depresie sau nevroză);
– laolaltă cu fumatul, alcoolismul s-a dovedit a fi cauza numărul unu a deceselor în rândul participanţilor la studiu;
– în ceea ce priveşte veniturile, nu a existat o diferenţă notabilă între cât câştigau cei cu IQ-uri peste 150 şi cei cu IQ-uri între 110 – 115;
– în ceea ce priveşte vieţile sexuale, una dintre cele mai interesante descoperiri ale studiului este că liberalii, deşi pe drumul spre îmbătrânire, au parte de mult mai mult sex, chiar şi la 80 de ani, în vreme ce conservatorii, de regulă, puneau punct vieţii sexuale pe la 68 de ani („am consultat specialişti în urologie pe tema asta, nu au nici cea mai vagă idee de ce este aşa”, a scris Vaillant);
– ideologiile politice nu au influenţat satisfacţia vieţii, în general, dar, conform concluziei de mai sus, ar exista o legătură cu viaţa sexuală.
În cartea sa, Vaillant a numit o serie de factori (mai des decât alţii) ca fiind definitorii pentru o viaţă fericită a bărbaţilor, dar unul a fost evidenţiat în mod special: este vorba de corelarea puternică dintre afectuozitatea relaţiilor din timpul vieţii şi sănătatea şi fericirea anilor de pe urmă ai vieţii. Cercetătorul a notat că 58 dintre bărbaţii monitorizaţi, care au avut cel mai ridicat punctaj la capitolul „relaţii afectuoase”, au câştigat mai mult decât cei care aveau cel mai scăzut punctaj la acest capitol şi au avut mai mult succes profesional, deci şi un grad de mulţumire mai ridicat asupra vieţii.
O altă descoperire remarcată de studiu este semnificaţia foarte mare, pentru vieţile bărbaţilor, a relaţiilor cu mamele lor. Se pare că acestea sunt hotărâtoare pentru bunăstarea din timpul vieţii bărbaţilor. „Bărbaţii care au avut relaţii călduroase, plăcute, cu mamele lor au câştigat mai mult decât cei cu mame mai nepăsătoare. Bărbaţii care au avut relaţii reci cu mamele lor erau mai degrabă supuşi riscului de a dezvolta demenţă la bătrâneţe. Relaţiile bărbaţilor cu mamele lor au fost asociate şi cu eficienţa la muncă din perioada adultă. De cealaltă parte, o relaţie bună cu taţii a fost corelată cu rată scăzută de anxietate, cu o mai bună petrecere a timpului liber şi cu o satisfacţie mai crescută a vieţii după 75 de ani”.
După cum notează însuşi autorul cărţii, cea mai importantă concluzie a studiului este următoarea: „După 75 de ani şi 20 de milioane de dolari cheltuiţi pe acest studiu uriaş, concluzia clară care se desprinde este una singură, în patru cuvinte: Fericirea înseamnă dragoste. Punct”.
Sursa, foto şi audio: Feel Guide
Puteţi citi şi:
Cum ne influenţează genele fericirea sau nefericirea în cuplu
24 de comentarii
Si le-a luat cercetatorilor 75 de ani sa ajunga la aceasta concluzie ? Really? What a bunch of idiots… In plus, cei 268 de barbati nu sunt deloc reprezentativi, ganditi-va ca suntem 7 miliarde de oameni!!! Din care aproape jumatate barbati. Ce sa mai spun de circumstantele individuale ale celor peste 3 miliarde de barbati din lume, care sunt foarte variate, in functie de cultura, pozitie geografica, situatie economica si politica, etc! Pun pariu ca toti cei 268 de barbati au fost din aceeasi tara! Asa ca, dragilor cercetatori, concluzia dumneavoastra e de rahat, ca sa nu zic general valabila!
Putin peste jumatate din pupulatia lumii sunt barbati, nu aproape jumate.
http://www.geohive.com/earth/pop_gender.aspx
Studiul mi se pare ok, chiar e un efort demn de luat in seama. Romanul tot comenteaza, normal.
Nu ai nevoie sa iei de pe tot globul pamantesc ca sa iti dai seama cum functioneaza creierul uman. Tinand cont de perioada lunga de timp in care subiectii au fost testati, un esantion de 250 de persoane poate fi mai mult decat suficient. Citeste mai multe despre statistica.
Toti barbatii observati sunt absolventi Harward, ceea ce face tot studiul irelevant pentru mase, lasand la de-o parte lipsa unui esantion semnificativ statistic. In cel mai bun caz, cartea trateaza biografic viata barbatilor absolventi Harward. De asemenea, pentru a fi un studiu relevant era nevoie de un esantion de control, care de asemenea lipseste.
bullshit…am pierdut 5 minute aiurea! “stire de senzatie”
Traducerea lasa foarte mult de dorit…
Chiar daca traducerea nu este cea mai buna, chiar daca grupul martor nu este relevant cred ca concluzia este categorica “Fericirea înseamnă dragoste. Punct”.
“afectuozitatea”?
Puteau să devină toți veriabili creștini sau creștini practicanț și nu mai cheltuiau 20 de miliaone și cîteva decenii ca să adîncească și mai mult datoria publică și privată a SUA.
Concluzia de la final este valabila pentru ambele sexe si nu trebuia efectuat un studiu de atatia ani pentru asta, plus ca studiile americanelor sunt vorbe goale si truisme. Adevaruri de toti stiute si traite. Cele realizate de europeni costa mai putin si sunt educative si concludente. Si eu am pierdut 5 minute ca sa aflu ceva ce stiam. Oare tipa a citit Oedip? Relatia mama-fiu…rahaturi cunoscute.Copilaria…logic si aici. Tata-fiu, wtf men?
Poate a fost un studiu de o saptamana si ne vand brasoave cu ani si ani de zile. Acum regret ca am pierdut si cateva minute tastand aici.
😀 😀 😀 😀
Esantionul este reprezentativ pentru studentii de la Harvard, si bineinteles pentru acei studenti care probabil acum au 80 de ani. Mass media tinde sa generalizeze la nivel global aceste date si le transforme in date eronate (ceea ce au observat majoritatea celor care au comentat mai sus). Asta nu face studiul incorect, doar preluarea datelor este una gresita.
Studiul este cat se poate de folositor, chiar daca vi se pare ca puteam deduce unele rezultate. Un cercetator nu se poate baza pe propriile presupuneri, pentru ca asa am ajunge cu totii oameni de stiinta, si nici nu ar fi nevoie sa cheltuim atatia bani ca sa aflam ce se intampla cu societatea. Un cercetator trebuie sa analizeze datele empirice pe care le obtine de la oamenii care fac parte dintr-un esantion reprezentativ, ceea ce a si facut George Vaillant.
Aceasta scurta descriere nu este tocmai in concordanta cu ceea ce prezinta cartea pentru ca generalizeaza rezultatele. Descrierea este precara tocmai pentru ca se doreste ca informatia sa ajunga la publicul larg, in conditiile in care nu toti cititorii articolului vor citi sau intelege si cartea 🙂
din cate am citit astea is niste constatari..si unde sunt descoperirile reale pentru ca un barbat sa fie fericit..
Chiar trebuie sa cheltui 20 de milioane de dolari ca sa-ti dai seama ca fericirea inseamna dragoste?! E atat de evident ! fucking stupid studies …
Titlul nu are legătură cu conținutul. In titlu avem ”De ce au bărbații nevoie pentru a fi fericiți”. IN text avem: ”care este relația între viața de după pensie și modul de viață din perioadele timpurii ale vieții”. Cretinuți jurnaliști.
Psihologia e o stiinta individuala. Mai ales cind vine vorba de “ce ne face fericiti”. O statistica nu zice prea multe despre fiecare individ in parte.
Un om a plecat in pustiu pentru 20 ani ca sa mediteze la sensul vietii.
La intoarcere, lunea il intreaba: Ce e viata?
El: E o apa curgatoare.
Lumea: Nu e o adiere de vant?
El: Sau asa…
Ce e fericirea Vaillant?
Dragoste.Punct.
Nu e sa ai aia 20 mil irositi pe un rahat?
Sau asa…
Oricum, banii aia nu au ajuns in studiul asta total neprofesionist, din punct de vedere statistic, egal cu ZEROOO.
Ma intreb care erau rezultatele daca studiul se facea in Arabia Saudita 🙂
Sau in Somalia…aia generau o concluzie unanima ‘Apa potabila aduce fericirea.’
sau in China.. ‘O simpla furculita proprie aduce fericirea.’
Pingback: De ce au nevoie bărbații pentru a fi fericiți?! | Unica.md
Cercetatorii astia cam consuma banii si timpul de pomana, mai bine s-ar apuca sa munceasca, sa produca ceva, nu sa abereze rahaturi cunoscute din mosi-stramosi..
Niste idioti carora le-a trebuit 75 ani de cercetari ca sa ne spuna ce toata lumea stie : – alcoolismul este o problemă cu o putere distructivă enormă pentru bărbaţi (de altfel, notează studiul, alcoolismul a fost identificat drept cea mai des întâlnită cauză de divorţ în rândul participanţilor la studiu; tot alcoolismul a fost asociat problemelor precum depresie sau nevroză);
– laolaltă cu fumatul, alcoolismul s-a dovedit a fi cauza numărul unu a deceselor în rândul participanţilor la studiu;
stiu un batran de 99 de ani ce a intrat intr0o biserica cu un copil de un an in brate , statistic vorbind varsta medie a celor ce au pasit pragul bisericii ar fi de 50 de ani , in realitate numai Dumnezeu stie ce mai poate fiecare din ei !