Acordul de mediu obţinut de compania canadiană Belo Sun Mining pentru un proiect minier aurifer în regiunea fluviului Xingu, cel mai important afluent al Amazonului, a fost suspendat, printr-o decizie judecătorească. Decizia s-a bazat pe faptul că proiectul a fost licenţiat fără să fi fost realizate studiile necesare de impact (social şi de mediu) asupra populaţiei indigene din regiune.
Judecătorul federal Sergio Wolney, care a analizat procesul civil împotriva acordului de mediu, deschis de procuratură, a decis ca proiectul să fie stopat până când vor fi efectuate analize complete privind efectele activităţilor propuse de proiect asupra populaţiei indigene amazoniene. Procuratura statului Pará (autoritatea care a iniţiat procesul) a solicitat, totodată, şi realizarea obligatorie a unor consultări cu populaţia indigenă, într-un cadru liber, informativ şi consensual. Judecătorul a specificat, în motivarea deciziei sale, că „a licenţia un proiect minier fără analize anterioare necesare privind impactul asupra populaţiei băştinaşe constituie o încălcare gravă a legislaţiei de mediu şi a drepturilor populaţiilor băştinaşe” din Brazilia.
Potrivit aceleiaşi motivări, proiectul minier în cauză, care ar urma să fie deschis în imediata vecinătate a unui controversat complex hidroelectric – Belo Monte, ar putea avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra calităţii vieţii şi moştenirii culturale ale populaţiei băştinaşe din regiune, precum şi asupra teritoriilor acesteia. „Oamenii râului Xingu vor suferi, oricum, din cauza proiectului Belo Monte, ca urmare a devierii apelor râului înspre turbinele barajului”, atrage atenţia documentul procuraturii citat în proces. Reprezentanţii companiei canadiene Belo Sun au declarat că vor face apel şi că îşi vor apăra „validitatea şi legalitatea procesului de licenţiere”. Proiectul Volta Grande al celor de la Belo Sun Mining îşi propusese să devină cel mai mare proiect de minerit aurifer din Brazilia; ar urma să fie localizat la 10 kilometri mai jos de complexul hidroelectric Belo Monte şi la doar 9 kilometri distanţă de teritoriile indigene Paquiçamba, căminul băştinaşilor Juruna.
Sursa şi foto: InterContinental Cry
Puteţi citi şi:
Interviu cu unul din avocaţii care au luptat ca Chevron să plătească daune de miliarde Ecuadorului
Defrişările din Amazon au crescut cu o treime în ultimul an
Google Timelapse ne arată schimbările radicale ale Pământului din ultimii 28 de ani
50.000 de indigeni rămân pe drumuri. 23 de milioane de locuinţe primesc electricitate
Occupy Amazon: 150 de indieni protestează la barajul Belo Monte
Barajul Belo Monte din Brazilia, blocat în tribunal pentru consultarea indigenilor
Fotografii impresionante cu triburi aflate pe cale de dispariţie