Jurnalista Suzanne Goldenberg de la publicaţia The Guardian semnează un material despre un fenomen care devine obişnuit în statul american Texas, dar şi în alte părţi ale Statelor Unite ale Americii. Este vorba de dispariţia apei, folosită tot mai intens pentru fracking – metoda fracturării hidraulice, pentru exploatarea resurselor subterane.
Exemplul oferit de articolul din The Guardian este al comunităţii din Barnhart, un oraş mic din sud-vestul SUA, unde decenii de folosire intensă a apei, trei ani de secetă şi, acum, industria petrolieră tot mai avidă de apă, necesară în fracking, au secat resursele de apă ale oraşului. Dacă se adaugă la toate acestea şi schimbările climatice, atunci rezultatul este unul cel puţin îngrijorător pentru locuitorii zonei şi, în perspectivă, pentru alte comunităţi similare. Numai în Texas, notează autoarea, cel puţin 30 de comunităţi locale ar putea rămâne fără apă la sfârşitul acestui an, potrivit Comisiei de Calitate a Mediului (Texas Commission on Environmental Quality). În cazul comunităţii din Barnhart, dispariţia apei este în legătură directă cu utilizarea acesteia pentru fracking, pentru extragerea gazului de şist. Această folosire a apei pentru fracking a fost picătura care a umplut paharul, notează articolul, după decenii de folosire neraţională a resurselor de apă.
„Fracking-ul presupune un consum mare de apă, dar nu este singurul motiv pentru care apa dispare din Texas. Acest ultim şoc sau efort impus resurselor de apă vine după decenii de folosire intensă a apei de către fermieri şi de comunităţi urbane în plină dezvoltare – de la investiţii majore, de construcţii sau energetice până la banala stropire cu apă a peluzelor din faţa caselor”, explică articolul, citând-o pe Katharine Hayhoe, specialist în mediu în cadrul Universităţii Texas Tech din Lubbock. La toate acestea se adaugă schimbările climatice, care au făcut ca sud-vestul SUA să se confrunte cu valuri majore de căldură, de secetă, cu uscarea terenurilor şi evaporarea tot mai rapidă a apei din lacuri sau rezervoare. Iar resursele subterane de apă nu se mai regenerează. Aici puteţi citi articolul în întregime.
Sursa şi foto: TreeHugger
Un comentariu
Pingback: Palagáz-kitermelés: az „amerikai rémálom” Romániában is valóra válhat? » Think Outside The Box