Un lac mai mare decât statul american Virginia de Vest a fost descoperit sub gheaţa din Groenlanda, scrie Time. Descoperirea a fost anunţată în ediţia de săptămâna aceasta a publicaţiei Nature Geoscience. Lacul a fost descoperit din întâmplare de o echipă de specialişti în glaciologie, în 2011.
O fi Pământul bătrân de peste 4,5 miliarde de ani, dar încă ne poate surprinde. O uriaşă rezervă de apă în stare lichidă a fost descoperită sub calota glaciară a Groenlandei, accidental, de o echipă de glagiologi, care forau în inima gheţurilor din sud-estul Groenlandei în 2011. Lacul subteran are peste 69.930 de kilometri pătraţi, potrivit radarului Operation Icebridge al NASA. Şi, până recent, nimeni nu avea nici cea mai vagă idee că lacul se află acolo. În Groenlanda, temperaturile sunt foarte scăzute cam tot timpul anului, astfel că cea mai mare parte a insulei este acoperită de gheaţă de peste 1,6 kilometri grosime. Echipa de specialişti care fora în 2011 (condusă de Rick Forster, Universitatea Utah) scotea la suprafaţă nuclee de gheaţă de la mare adâncime. Toţi au fost surprinşi să descopere apă în stare lichidă, la minus 18 grade Celsius.
Cercetările au continuat în luna aprilie a acestui an, când Lora Koenig, glaciolog la Centrul Goddard pentru zbor în spaţiu al NASA, a descoperit că temperatura din lac rămânea constantă la puţin peste zero grade, adică exact atât cât apa să nu îngheţe. Este posibil, spun specialiştii, ca acea cuvertură groasă de zăpadă din Groenlanda să acţioneze ca izolaţie pentru lac, prevenind îngheţul. Volumul lacului este estimat la 154 de miliarde de tone de apă, adică suficient cât să ridice singur nivelul mărilor şi oceanelor de pe glob cu 0,4 centimetri, dacă întregul lac s-ar revărsa în ocean. Lacul este alimentat de apa topită care curge pe sub calota glaciară a Groenlandei. Existenţa acestui depozit de apă, în acest condiţii, va ajuta foarte mult ştiinţa să înţeleagă mai bine modul în care apa topită se mişcă prin şi pe sub calota glaciară.
O mai bună înţelegere a fenomenului mişcării apei, gheţurilor şi zăpezii şi a modului în care interacţionează ar putea fi de folos oamenilor de ştiinţă în a prezice cum va reacţiona Groenlanda la schimbările climatice aduse de viitorul apropiat – mai concret, la fenomenul încălzirii globale. Predicţiile de până acum spun că există suficientă apă îngheţată în calota glaciară a Groenlandei încât să ridice nivelul oceanelor cu 6 metri, dacă s-ar topi (iar topirea gheţurilor nordice este accelerată, în ultimii ani, de încălzirea globală). Pentru oamenii de ştiinţă (şi nu doar pentru ei) este important să poată aduna date cât mai corecte şi să înţeleagă pericolele fenomenului, pentru a putea face predicţiile corecte şi a oferi soluţii.
Sursa şi foto: Time / Science
Puteţi citi şi:
O substanţă nou-descoperită este de 7.000 de ori mai dăunătoare decât CO2
O nouă rundă globală de negocieri pe tema reducerii emisiilor s-a încheiat fără rezultate
Criza climatică a secolului are în spate doar 90 de companii, printre care Chevron sau BP