Un cercetător german născut în Arad, printre laureații Nobelului pentru chimie

1

Doi cercetători americani, Eric Betzig și William Moerner, și unul născut în Arad și stabilit în Germania, Stefan Hell, au câștigat Nobelul pentru chimie după ce au deschis o nouă cale în lumea nanoscopiei, dezvoltând “microscopia fluorescentă de super-rezoluție”. Stefan Hell s-a născut în 1962 în Arad, iar acum este unul dintre directorii Institutului Max Planck de Chimie Biofizică din Gottingen, Germania.

 

FOTO: NobelPrize.org

 

Potrivit SpecialArad.ro, Stefan Hell și-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat cursurile şcolii generale între anii 1969 şi 1977. A studiat un an la liceul “Nikolaus Lenau”, apoi în aprilie 1978, a plecat în Germania împreună cu părinţii și s-a stabilit la Ludwigshafen. A urmat facultatea la Universitatea din Heidelberg, unde a obţinut şi titlul de Doctor în Fizică cu calificativul „Suma Cum Laude”, în 1990.

Stefan Hell a fost cercetător independent pentru o perioadă scurtă de timp, după care a descoperirile sale au stat la baza dezvoltării microscopului cu laser 4pi, cu rezoluţie axială superioară. Rezoluția face posibilă separarea a două obiecte similare aflate foarte aproape unul de altul și, prin urmare, este cea mai importantă proprietate a unui microscop. La 15 octombrie 2002, cercetătorul din Arad a devenit unul dintre directorii Institutului Max Planck de Chimie Biofizică, unde a înființat Departamentul de Nanobiofotonică.

Descoperirile sale ulterioare au arătat că rezoluția microscopului cu fluorescență, limitată înainte la mai puțin de 200 de nanometri, poate fi îmbunătățită substanțial.

Îl puteți urmări pe Stefan Hell vorbind în clipul de mai jos:

 

 

Iată care a fost motivația juriului din spatele Nobelului pentru chimie:

Prin ceea ce numim nanoscopie, cercetătorii pot vizualiza traiectoriile moleculelor individuale din cadrul celulelor vii. Acum ei pot vedea cum moleculele creează sinapse între celulele nervoase din creier; pot urmări cum se face agregarea proteinelor implicate în boli ca Parkinson, Alzheimer şi Huntington; pot urmări proteinele individuale din ovulele fertilizate şi observa cum se divid în embrioni. (…)

Era de la sine înţeles că oamenii de ştiinţă vor descoperi la un moment dat celulele vii în cele mai mici delaii moleculare. În 1873, microscopistul Ernst Abbe a stipulat limita fizică pentru rezoluţia maximă a microscopiei optice tradiţionale: aceasta nu putea depăşi 0.2 micrometri.

Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E Moerner sunt laureaţi ai Premiului Nobel în 2014 tocmai pentru depăşirea acestei limite. Datorită realizărilor lor, microscopul optic poate analiza acum nano-lumea.


Un comentariu

Leave A Reply