Jurnaliștii de la Ecologist au stat de vorbă cu călugărul budist Thich Nhat Hanh despre biodiversitate și vulnerabilitatea speciei umane în fața schimbărilor climatice. Acesta spune că e posibil ca într-o sută de ani să nu mai existe oameni pe planetă.
Credeți că oamenii pot evita un colaps ecologic global sau ne îndreptăm spre extincție?
Federația Națională pentru Biodiversitate ne spune zilnic că 100 de specii de plante și animale se pierd din cauza defrișărilor. Extincția speciilor se întâmplă în fiecare zi. Într-un an pot dispărea 200.000 de specii. Asta se întâmplă, nu e o problemă pentru viitor. Știm că în urmă cu 151 de milioane de ani oamenii se confruntau cu încălzirea globală din cauza erupțiilor vulcanice. Acestea au determinat cea mai gravă extincție în masă din istorie. Creșterea de 6 grade Celsius a fost suficientă pentru a duce la dispariția a 95% din speciile existente.
Acum, are loc o nouă încălzire globală. De data asta din cauza defrișărilor și industrializării. Poate că în 100 de ani nu vor mai exista oameni pe planetă. După dispariția a 95% dintre speciile de pe planetă, a fost nevoie de 100 de milioane de ani pentru a restaura viața pe glob. Dacă civilizația noastră va dispărea, va dura cam tot atât pentru ca o altă civilizație să apară.
În cazul erupțiilor vulcanice, dioxidul de carbon s-a strâns și s-a creat efectul deseră. În cazul nostru, dioxidul de carbon provine din stilul nostru de viață și activitățile industriale.
Dacă temperatura va crește din nou cu 6 grade Celsius, din nou 95% dintre specii ar dispărea, inclusiv homo sapiens. Au avut loc deja cinci extincții în masă, acum are loc a șasea. Potrivit tradiției budiste, nu există naștere și moarte. După extincție, un lucru va apărea în altă formă.
Trebuie să învățăm să acceptăm faptul că omenirea poate să dispară în 100 de ani. Nu trebuie să fim copleșiți de disperare. Soluția este să învățăm să atingem eternitatea în prezent. Vorbim despre mediu ca și cum ar fi ceva diferit de noi, dar noi suntem mediul. Elementele non-umane sunt mediul, dar noi suntem mediul elementelor non-umane , deci suntem una cu mediul. Noi suntem pământul, iar pământul are capacitatea de a readuce echilibrul și câteodată e nevoie ca speciile să dispară ca echilibru să fie regăsit.
Populația urbană este în creștere peste tot în lume. Ce pierdem în tranziția spre o specie urbană?
Viața la oraș și viața la sat sunt conectate. Satul trebuie să se schimbe și este contaminat cu multe lucruri. Trebuie să se folosească antibiotice, otrăvuri și alte lucruri pentru a asigura orașele cu hrană.
Deci satul nu mai este sigur pentru noi. Chiar dacă ne întoarcem la sat, nu e o soluție. Chiar dacă suntem la oraș sau la sat pierdem foarte mult. La sat avem mai multe șanse să atingem natura, să atingem pământul, este mai ușor să ne auzim, dar satul se pierde pentru orașe.
Mulți ecologiști restrâng problemele pe care le avem la două chestiuni: consumul în exces și supra-popularea. Ce părere aveți?
Bineînțeles că trebuie să consumăm în așa fel încât să reducem suferința speciilor de pe pământ, asta este foarte clar. Dar trebuie să reducem și populația, iar a fi călugăr este o modalitate de a face acest lucru, deci vă invit să vă alăturați. Dacă putem crea comunități mici și școli și să îngrijim copiii altor cupluri nu ne vor lipsi proprii copii. Vorbind pe baza propriei mele experiențe de călugăr, pot spune că nu mi-a lipsit de nimic din viață. Am foarte multe. Deși nu am copii biologici, am foarte mulți copii. Îmi aduc multă bucurie. Trebuie să reducem consumul și populația, iar aceste lucruri sunt posibile fără a ne priva de nimic, nici chiar de a avea copii în viața noastră.
Citiți continuarea interviului pe Ecologist
Foto: Flickr / Tom Raftery