Ultimele păduri seculare din Europa, mai bine protejate

4

Reuniţi în această săptămână la Bratislava, reprezentanţii guvernelor celor şapte state membre ale Convenţiei Carpatice şi-au luat angajamentul de a proteja cele mai valoroase păduri ale Europei, inclusiv cele mai întinse suprafeţe de păduri seculare şi naturale de pe continent, cu excepţia celor din Rusia. WWF salută această decizie, concretizată în Protocolul referitor la Managementul Forestier Responsabil, care va fi semnat astăzi de către miniştrii mediului din România, Serbia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Ucraina.Protocolul se referă la administrarea responsabilă şi protejarea pădurilor din Carpaţi, incluzând identificarea şi protecţia pădurilor naturale, cu precădere a celor virgine. Statele semnatare își propun să crească suprafețele împădurite şi să îmbunătăţească funcţiile de protecţie ale pădurilor: protecţie împotriva inundaţiilor, a alunecărilor de teren şi, în general, regularizarea circuitului apei. Noua legislaţie europeană privind comerţul cu lemn impune statelor membre UE să aplice măsuri specifice pentru a demonstra provenienţa masei lemnoase. Mecanismul SUMAL, un sistem electronic de urmărire a traseului lemnului dezvoltat de catre Ministerul Mediului şi Pădurilor, poate susţine implementarea Protocolului şi a legislaţiei europene, oferind, în acelaşi timp, un bun exemplu celorlator ţări din regiune.

România a fost, de altfel, una dintre primele ţări din regiunea Dunăre- Carpaţi care au promovat managementul forestier responsabil. Cu ajutorul WWF, 700.000 de hectare de pădure privată şi de stat au primit certificarea FSC (Forest Stewardship Council), care garantează că aceste păduri sunt gestionate durabil pe criterii sociale, economice şi ecologice. Alte 1,8 milioane sunt în curs de certificare. WWF amintește că cele mai întinse suprafețe de păduri seculare din Europa sunt în Europa Centrală și de Est. Din cauza gospodăririi iraţionale din ultimele decenii, pădurile seculare au dispărut în ţările dezvoltate, iar în ecoregiunea Dunăre-Carpaţi ele constituie mai puţin de 0.3 % din suprafaţa totală. Se estimează că, în prezent, regiunea carpatică mai găzduiește 350.000 de hectare de păduri seculare, dintre care 200.000 au fost localizate în România și aproximativ 100.000 în Bulgaria. Peste 10.000 de păduri de fag din estul Slovaciei și vestul Ucrainei au fost incluse în Patrimoniul UNESCO.

Pădurile seculare se confruntă cu nenumărate presiuni, dintre care cea mai amenințătoare este tăierea, atât sub formă legală cât și ilegală, ambele cauzate de faptul că aceste păduri nu sunt incluse într-un sistem de protecție adecvat.
Pădurile seculare sunt sisteme echilibrate, care oferă bunuri și servicii vitale pentru oamenii de pretutindeni: apă curată, absorbția dioxidului de carbon din atmosferă, fixarea solului, dar și reglarea climei. Mai mult, pădurile seculare adăpostesc specii care în alte zone ale Europei au dispărut din cauza gospodăririi iraţionale : ursul brun, lupul și râsul.

Foto: Mircea Struțeanu

Citiți și:

Model de administrare în zonele Natura 2000. Suprafaţa: 260.000 ha

Au început filmările la primul serial documentar despre siturile Natura 2000 din România

Studiu WWF: Poluarea și defrişarea pădurilor sunt cele mai grave probleme de mediu resimţite de români

Cum să salvezi o pădure seculară

Păduri condamnate la moarte

VIDEO. Cum pot fi salvați „stăpânii Dunării”

Sturionii din Delta Dunării, în pragul extincției?

WWF şi Exeter Business School lansează un program de MBA unic în lume

Tărâmuri neatinse de om în România: Pădurile Șincii

WWF protejează casa ursului brun din pădurile seculare ale României


Tags:



Advertisment ad adsense adlogger