Condițiile de viață și de muncă de ale muncitorilor de pe plantațiile bananiere din Camerun sunt “groaznice”, a precizat pentru portalul partener ARC2020 liderul de sindicat Mbide Kude săptămâna trecută la Londra. Mbide a vorbit în numele celor 5.000 de membri ai sindicatului muncitorilor agricoli FAWU care lucrează pe plantațiile bananiere din țară. Liderul de sindicat a vizitat capitala Angliei în cadrul unei campanii organizate prin BananaLink.
Camerunul este a cincea țară din lume la veniturile obținute din exportul de banane, răsplătindu-i cu salarii de nimic pe cei 15.000 de muncitori din industrie, mare parte din ei angajați ai Corporației de Dezvoltare din Camerun (CDC). Deși este un mare exportator alimentar pentru țările vecine, Camerun are cel mai mic salariu lunar în acest domeniu (28.000 de franci central-africani), în comparație cu 70.000 FCA cât au muncitorii din Republica Centrafricană sau 15.000, salariul din Gabon, a explicat Mbide. “Un muncitor ar trebui să câștige 100.000 de FCA pe lună pentru a-și putea întreține familia”, a adăugat el.
Decizia din 2006 de a interzice în etape tarifele UE pe așa-numitele “banane-dolari” face ca țări din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) să se confrunte cu o competiție tot mai puternică în materie de prețuri din partea fructelor din America Latină. În 2010, Uniunea Europeană a aprobat un pachet de sprijin în valoare de 190 de milioane de euro pentru producătorii de banane din cele trei regiuni mai sus amintite, pentru a le ajuta să se pregătească de tranziție. Acest program, desfășurat pe patru ani, se va sfârși în 2013.
Pachetul respectiv, Bananas Accompanying Measures (BAC), a fost prezentat ca modalitate de într-ajutorare a țărilor din ACP să reducă sărăcia și abuzul forței de muncă. În iunie acest an, parlamentarul olandez Thijs Berman a întrebat Comisia Europeană ce s-a întâmplat cu cele 48 de milioane de euro din acest pachet alocate Camerunului.
Berman a amintit Comisiei că: “Marii producători de banane camerunezi au fost acuzați în mod repetat de încălcarea drepturilor umane, de exploatarea muncitorilor, pe care îi forțează să lucreze ore multe pentru bani puțini, de expunerea lor și a populației locale la insecticide și de preluarea de pământuri de la proprietarii locali pentru extinderea propriilor plantații”. Condițiile de muncă de pe plantațiile de banane au fost documentate de BananaLink.
Mai departe, Berman a întrebat ce pași a luat Comisia pentru a se asigura că banii nu au fost redirecționați în perpetuarea abuzurilor forței de muncă. Commisia a răspuns că, din ianuarie 2012, “a comunicat delegațiilor europene instrucțiunile privind faza de programare a Bananas Accompanying Measures”. Mai departe, Comisia a explicat: “Prin intermediul BAM, Comisia și-a propus să susțină adaptarea țărilor ACP vizate la tarifele reduse ale națiunilor favorizate pe importul de banane. În același timp, BAM va contribui la reducerea sărăciei, va favoriza dezvoltarea durabilă și va asigura integrarea treptată a țărilor respective în economia globală. Una dintre priorități este concentrarea pe impactul mai larg generat de procesul de adaptare asociat cu locuri de muncă, servicii sociale și aspecte de mediu, mai ales în comunitățile locale și în grupurile cel mai vulnerabile”.
Interviurile video filmate de Jan Nimmo pentru site-ul BananaLink documentează suferința continuă a unei forțe de muncă care sunt stropiți constant cu substanțele chimice cumpărate pentru tratarea recoltelor. Până acum, însă, Mbide nu a văzut nici un eurocent din fondurile europene care să ajute sindicatul pe care îl conduce. “Nici una dintre companiile producătoare de banane nu vorbesc despre unde s-au dus banii europeni”, explică el.
Nevoile de bază ale comunității din care face el parte includ aprovizionarea celor două clinici cu medicamente, un transport mai bun și echipament de protecție pentru muncitorii care stropesc recoltele. Citiți despre condițiile de muncă ale acestora pe ARC2020.
2 comentarii
Valabil și pentru alte fructe și legume din import (vezi roșiile din Italia și ce pățesc muncitorii sclavi).
Pingback: Înapoi în timp: Mâncare ieftină și imigranți ilegali | TOTB.ro - Think Outside the Box