UE a trecut Prutul. Până la Nistru

0

“UE a trecut Prutul”, a declarat Preşedintele României, Traian Băsescu. Semnarea acordului de asiociere are semnificaţii nu numai din perspectiva românilor de pe ambele maluri ale Prutului legate forţa şi atractivitatea UE. După baltici, alte state postsovietice aleg opţiunea europeană. Țări precum Moldova, Georgia sau Azerbaidjan pot deveni State Membre ale UE.

steag-ue-moldova

de Raul Cazan

 

Comparaţie cu evoluţia României

România a semnat acordul de asociere în 1993 şi l-a ratificat în 1995. Dacă luăm timpul de la momentul ratificării şi până în 2007 – momentul aderării – constatăm că este un drum de 13 ani. Nu înseamnă deci o intrare, ci un drum lung. Dezavantajul Moldovei în raport cu România este că în ţara noastră toate forţele politice în absolut au dorit aderarea la UE şi, în ciuda consensului, ne-au trebuit 13 ani de la ratificarea tratatlului de asociere.

Acest drum parcurs de noi în 13 ani ar putea fi un drum cu sincope în cazul Moldovei. Republica Moldova a făcut un prim pas, dar drumul e lung până la atingerea obiectivului acestei coaliţii, acum la guvernare – Moldova, Stat Membru al UE.

Dincolo de entuziasm, trebuie să domnească realismul, spune Preşedintele. Moldova are cel mai mare merit în parafarea acordului de liber schimb şi tratatului de asociere. Politicienii trebuie să facă tot ce ţine de ei pentru ca actuala coaliţie să se menţină la putere şi în 2014, astfel încât procesul de integrare europeană să fie ireversibil. Meritul coaliţiei de guvernământ este enorm – şi-au asmat o soluţie pe care opoziţia – de altfel foarte puternică – nu o sprijină.

Susţinerea Preşedintelui Băsescu e pentru eficienţă – adică până se termină mandatul actualului parlament european trebuie modificat Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 (de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație), astfel încât cetăţenii moldoveni să beneficieze de liberă circulaţie în interiorul UE.

Acordul trebuie și tradus în cele 24 de limbi oficiale ale UE, deci va dura ceva timp până atunci când va fi semnat.

Moldova nu se poate îndrepta spre Uniunea Euroasiatică nici din punct de vedere cultural, spune Președintele – moldovenii sunt vorbitori ai unei limbi latine, iar populația Moldovei va vota în cea mai mare parte pentru soluția europeană.

Târgul Ucrainei

Ianucovici, preşedintele Ucrainei, a venit la Vilnius precum directorul unei companii la negocieri de business; refuză condiţiile cerute de UE, printre care cea mai importantă – “justiția selectivă”, cu corolarul ei – eliberarea Iuliei Timoșenko pentru tratament în Germania. A respins și oferta comercială a Europei de 600 milioane de euro, calificând-o ca umilitoare pentru țara sa.

În final, a fost ridicată orice condiţionare legată de semnarea celor două acorduri de către președintele Ianucovici, dar “senzaţia pe care am avut-o a fost ca Ianucovici a venit la un târg”, spune Băsescu. Or, “în UE, principiile nu se târguiesc. Sper că preşedintele Ianucovici să fi înţeles din poziţiile României, Bulgariei sau Germaniei cum că principiile nu se negociază. Pe de altă parte, Ucraina trebuie să înțeleagă că acordurile rămân pe masă. UE nu plătește calitatea de asociat, ci ți-o asumi gratis sau nu ți-o asumi”.

România a beneficiat de acordurile de liber schimb în ’96 – ’97, dar exporta bușteni, materii prime… Azi, România exportă în valoare de 50 de miliarde de euro. Avantajele aderării sunt enorme, e vorba de accesul la o piață de o jumătate de miliard de oameni.

Moldova a intrat pe un drum greu care îi dă șanse la prosperitate, spune Băsescu.

“Aderarea la UE e un vis măreţ ce ne uneşte pe toţi şi odată cu parafarea acordul de liber schimb şi eliminarea vizelor prinde contur. Cum se va schimba însă viaţa noastră de mâine? În bine, însă miracole nu există. Procesul este lung şi anevoios, presupune reconstruirea din temelie – lecţia baltică – demontarea sistemului sovietic depinde de voinţa cetăţenilor de acasă şi din afara ţării. Realităţile sunt însă incurajatiatoare”, declară Iurie Leancă, premierul Moldovei. “Acum mai bine de 20 de ani inspiraţi de prietenii baltici, Moldova şi-a schimbat istoria. Moldova poate deveni un alt model de succes în spaţiul postsovietic, mai adaugă premierul, spunând că succesele ţărilor membre din estul Europei au dovedit că se poate.

Poziția Ucrainei are un impact asupra evoluţiilor pe plan regional, însă ea nu îşi schimbă priorităţile şi obiectivele, ci doreşte să întrunească condiţiile. Contează pentru Moldova ce face Ucraina, însă esenţiale sunt relaţiile bilaterale cu UE. Exemplul Iugoslaviei cu Slovenia şi Croaţia bine integrate se poate aplica și la spațiul postsovietic, crede Leancă.

Premierul moldovean promite discuții cu Tiraspol, pentru a-i convinge pe transnistreni ca liber-schimbul e benefic şi pentru cei din estul Republicii. “Să nu ne lansăm în scena speculaţiilor şi scenariilor în relaţia cu Federaţia Rusă. Suntem ghidați de maturitate, constructivism şi civilizaţie – unele probleme rezidă, altele sunt mai proaspete – vinuri şi probleme energetice”. E necesară aşadar o comunicare intensă cu Moscova.

Giorgi Margvelashvili, preşedintele Georgiei, a parafat acordul de asociere. “E o zi istorică”, spune el.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger